| dialect campidanian | |
|---|---|
| nume de sine | Sardu Campidanesu, Campidanesu |
| Țări | Italia |
| Numărul total de difuzoare | 500 mii (2007) |
| stare | există pericol de dispariție [1] |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbile Eurasiei |
| ramura italiana grup roman sardiniană | |
| Scris | latin |
| Codurile de limbă | |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | — |
| ISO 639-3 | sro |
| WALS | srd |
| Atlasul limbilor lumii în pericol | 337 |
| Etnolog | sro |
| ELCat | 1231 |
| IETF | sro |
| Glottolog | tabăra1261 |
Dialectul campidanez ( Sard. Sardu Campidanesu ) este o variantă standardizată a limbii sardinie , care este vorbită în principal pe teritoriul fostei provincii Cagliari , Italia.
În mod tradițional, numele „Campidano” se referă la zona fertilă situată în jurul orașelor Guspini și Villacidro . Campidanianul și soiurile sale pot fi găsite în toată provincia Cagliari, nu doar în provincia Medio Campidano . Campidanese este, de asemenea, vorbită în anumite părți ale provinciei Nuoro , în special în regiunea Ogliastra și în partea de sud a provinciei Oristano , inclusiv capitala acesteia . Cu toate acestea, în acest moment limba trece în dialectul logudorian .
Dialectul campidanian este inteligibil pentru locuitorii din centrul și sudul Sardiniei, unde se vorbește logudorianul [2] , dar nu este inteligibil pentru cei care trăiesc în nordul îndepărtat al insulei, unde se vorbesc dialectele corsican-sarde . Vorbitorii de italiană au dificultăți în înțelegerea campidanezei, ca orice alt dialect al sardiniei [3] . Sardinia este un grup lingvistic autonom și nu un dialect al italianului [4] , așa cum se remarcă adesea, datorită diferențelor sale morfologice, sintactice și lexicale față de italiană. În 2009, administrația provinciei Cagliari a aprobat regulile de ortografie, fonetică, morfologie, vocabular și vocabular pentru dialectul campidanez.
Există șase dialecte principale (subdialecte) inteligibile reciproc ale dialectului campidanian: Arboren, Cagliar, Meridian, Ogliastra, Huspin și Villacidres. Cagliari este dialectul lui Campidan vorbit în capitala, Cagliari , cu toate acestea, este vorbit și în majoritatea orașelor și satelor învecinate la 15 km de Cagliari.
Campidanese are o serie de împrumuturi din aragoneză , catalană și spaniolă . De la începutul secolului al XX-lea, s-a înregistrat o creștere a împrumuturilor lexicale din limba italiană. Acest lucru este remarcabil mai ales în cazul termenilor tehnici pentru care nu există echivalente campidaniene. Cu toate acestea, multe cuvinte din italiană s-au schimbat fonetic pentru a suna sardinian. Cuvintele împrumutate din italiană care se termină cu o sunt adesea înlocuite cu y . Accentul puternic al lui Campidan schimbă și sunetul cuvântului.
Substantive la singular din declinarea a 3-a a substantivelor latine care se termină în „-i” (Campidan „pisci” și Logudor pisci ).
La plural, articolul „este” (Campidan este terras și Logudor sas terras ).
Participiu prezent în „-endi” (Campidan èssendi și Logudor èssende ).
Reținerea fonemului latin <qu> și <gu> (/kʷ/ și /gʷ/) în cuvinte precum akua (apă) și sànguni (sânge).
Palatalizarea cuvântului latin este inițială /k/ la /e/ ȘI /i/ (latina centrum > centu compar Logudorian chentu ). În poziția de mijloc, /k/ ar fi -/ʒ/- ( latină decem > dexi cf. Logudorian deghe ) sau -/ʃʃ/- (latină piscem > "pisci" ).
Transformați /rj/ în /rg/, /nj/ în /ng/, /lj/ în /ll/ și /ti/, /te/ în /tz/.
Introduceți / a / înainte de inițial / r / (lat. rubeum > arrubiu ).
Metateze (Logudorian Carbonia și Campidanian Crabonia ).
Influență catalană (cuvinte precum seu „catedrală” împrumutate din catalană ).
Dialectul campidanian folosește alfabetul latin. La fel ca italiana, Campidanese nu folosește W și Y. Campidanese folosește și digrafele gh , care se pronunță /g/ , ch se pronunță /k/ înaintea vocalelor e și i , tz se pronunță /ts/ și x , se pronunță / ʒ/ .
În sintaxa fonetică, t -ul final sau intervocalic se pronunță /d/ (ex: issue andat , adică „el vine”, se pronunță issue andada ) și s se pronunță /s/ , (ex: sa mesu însemnând „masă”, se pronunță sa mez̪a ). În cazul în care există sunete consoane precum s , t sau nt la sfârșitul unui cuvânt, unde se adaugă de obicei vocale de ajutor (de exemplu, sa domu , este domus(u) , acasă, case). Dacă înaintea unei consoane, atunci se inserează „i” înainte de s inițial normal (ex.: sa scala , is (i)scalas(a) , stairs, stairs). Regulile ortografice au fost introduse în provincia Cagliari la 17 martie 2010. [5]
(30 mai 1225) Ego Benedicta de Lacon cum filiu miu donnigellu Guglelmu, per boluntadi de donnu Deu potestando parti de Calaris, fazzulli custa carta ad Sanctu Georgi de Sepollu de Gurgu et ad Sanctu Gorgoni et ad Sanctu Vittu pro beni ki llis fazzu pro Deu innanti et pro s'anima mia et de parentis mius. Dau potestadi et assoltura de paschiri et a aquari sa causa de Sanctu Georgi de Sebollu daa Serramanna fini ad s'oliastru de Semassi, k'esti paris cun s'ortu de sutta billa, berbeis et cabras, et porcus et baccas, et eguas et cavallus. Georgi et ni ad sus serbus, nin pro Iuigi, nin pro donnigellu et nin pro curadori et nin pro armentariu et ni ad peruna personi de su mundu .
Femu cassadori [6]
(Efisiu Pintor Sirigu, Cagliari, 1765 - 1814)
Femu cassadori, e tenemu scupeta
E mai una beta - emu potziu cassai.
Ah! ita fortuna custorta appu tentu! Sendir'arziendi ind'una muntagnedda,Andendur'a cassa po divertimentu,Incontru passendiri una betixeddaTanti bellixedda - sartiendi in s'arroca,Beni fatte coca - de corpus gratziosa; Fiat grandu cosa - su ddi ponni avatu; M'aturu unu tratu - po dda cuntemplai. Po dda cuntemplai - m'aturu unu paguPo dda biri sola sartiend'e gioghendi; M'arrimu a su truncu de unu bell'imbragu,Pomi benni a tiru femu castiendi,Macunsiderendi - cementi pasciat,Mali mi pariat - su dda tenni morta:Arresolvu de un' 'orta - de no dda bociri,Ddolemu sighiri - senz ' 'e dda spaai. Ddolemu sighiri - fìnzas aund'andàtSenz' 'e mi dda perdi de vista un'istanti,A dognia parti issa si castiàt,Po chi cassadori non fessit ananti,Ma deu costanti - in cudd' idea miaSighemu in sa bia - ch 'issa caminàtSi si furriàt - deu m'acuamu,E atesu nd'andamu - po non m' osservai. Po no m'osservai - de cussas alturas,E de un'altu boscu plenu de spinas,Deu dd'aspettamu in mesu a is planuras,Po dda ferri beni asutta de sa schina:Ma issa mischina - sa morti timendi,Andàt scartendi - cuddu logu claru,Po tenni arreparu - de no essi bista,Caminendi crispa - po no dda ciapai. Caminendi crispa - in cussu montixeddu,E scurta scurta senz' 'e si fidai; Ita fazzu deu, senza de cerbedduSu passu de pressi mi pongu avanzai; A si furriai - benit a mi biri; Scapat a fuiri - coment' 'e unu lampu,Fuit de su campus - a mesu su padenti,Senz' 'e sciri comenti - dda podi incontrai. No sciemu cementi - prus dda podi biriCun disisperu de s'anima mia; Si de una parti dd' 'olemu sighiri,Mirendu s'arrastu, a bortas ddu perdiat; De tali genia - passu peda arratu; Sentendu su fattu - de m'essi inclarau; Non perdu coidau - camminu de pressi,Penzendi ch'iad essi - in logh' 'e arreposai. Penzendi, ch'iad essi - comenti giai fiat,Asut' 'e una mata dda biu discantzendu, Ddamiru, e m'acatu chi prus no podiatScampai de mei, mischina, currendu; Dda biu dormendu - cun grandu dulciura; Biu s'ermosura - mindi parit mali,Chi corpu fatali - ddi trunchit sa vida:Senza de ferida - dd' 'olemu gosai. Chi si est dormida - dda scidu in cust'ora...Mi ndi cumpassivu, e ndi tengu piedadi,Custa beta mia dd'arriservu ancora,Biendu chi portat tanti giustedadi,Canzau giai m'at - ma este gratziosa,No est mellus cosa - de dda biri gioghendu. Est lesta sartiendu - est med'atrativa; Chi a prusu m'atriva - no mi fait plexeri; Giai ndi seu meri - no dd' 'ollu sparai. Femu Cassadori.
Po cantu Biddanoa - 1987 [6]
(Benvenuto Lobina 1914 - 1993)
Su trenu de Casteddu arribat a mesudì. Ma de candu intràt in is furriàdas de Tacchu de Nurri e ancora no si biìat, s'intendìat su ciuff ciuff e su fragu de su fumu, màssima candu tiràt bentu estu. Sa primu a si biri fut sa macchina, cand s'incraràt in sa trincera de terra arrùbia e fut po lompi a su scàmbiu. Tandu su ciuff ciuff si faìat prus forti, a cuncórdiu cun is stantuffus chi movìant is arrodas, e su trenu, sulendu fumu blanc finza a celu, saludàt alligru is acacias chi fùant abetendiddu, strantaxas pe parti che sordaus. Mancai fessit cincu oras currendu e essit passau Campidanu, Partiolla, Trexenta e Sarcidanu, non parìat fadiau. Passau su scàmbiu arrallentàt e si poniat a passu de ómini po intrai in stazioni: cun imponénzia, cun importànzia, cun totu is ogus de sa genti puntaus asuba, cumparatxu. Ma candu si firmàt, asutta de is matas de ùlimu prus artas de sa stazioni, e sa genti cumenzàt a si accostiai, su ùrtimu ciuff pariat unu suspiru: fut própiu fadiau. Ma fut prexau su própiu, su trenu de Casteddu: a ananti de sa macchina is cuatru numerus de latoni – 1908 – brilliant che unu sprigu, e su capustatzioni, cun su berretu arrùbiu in conca, fut benendu a ddu arricìri cun grandu arrespetu. Comenti donnia dì.