Limba karaite

Limba karaite  este limba karaiților , aparține subgrupului Kypchak-Polovtsian al grupului Kypchak de limbi turcești .

Dialecte

Se disting trei dialecte în limba karaită: Trakai (un dialect al karaiților lituanieni) , Galich (un dialect al karaiților din vestul Ucrainei) și Crimeea . Potrivit E. R. Tenishev , toate cele trei dialecte sunt de fapt limbi independente [3] :

fiecare variantă a limbajului lor [karaite] în termeni sociali este o limbă independentă. Prin urmare, ar trebui folosiți următorii termeni: „limba Karaiților din Crimeea”, „Limba Karaiților din Lituania”, „Limba Karaiților din Ucraina”. Aici relația este aceeași ca cea dintre conceptele de „limba Salar” și „limba turkmenă”, „limba Tofalar” și „limba Tuvan”, „limba Dolgan” și „limba Yakut”. Independența unităților lingvistice care formează aceste perechi este fără îndoială. Prin urmare, toate variantele limbii Karaite sunt la fel de demne de studiat.

Dialectul din Crimeea este karai tili , dialectul Trakai este karaj tili . Numele tradițional karait al limbii: Lashon Kedar ( OE ebraică לשון קדר ‏‎ - „limba nomazilor” [4] [5] ), Leshon Tatar ( OE ebraică ‏ לשון טטר ‏‎ - „limba tătară” [6] [ 6] 5] ), dialect tătar [7] , limba turco-tătară [8] .

La începutul secolului al XX-lea, în Crimeea, limba rusă i-a înlocuit aproape complet pe caraiți din circulație [9] . În prezent, toate dialectele limbii karaite, cu excepția lui Trakai, au dispărut practic [10] . Compoziția lexicală a limbii karaite se distinge printr -un număr semnificativ de ebraisme .

Diferențele dintre dialectele Trakai și Galich

În fonetică  - corespondențe ö / e, ÿ / și, 'ä / e, sh / s, w / z, h / c, j / dz, hei / ai, nül / ll, y / n (<nj) , în auslaute x/k(<kъ) : öp‑/ep - „a săruta”, kelgyanlyar/kelgenler „au venit”, bash/bas „cap”, pază/terese „fereastră”, ach/atz „foame”, jan/ dzan „suflet”, barmah / barmak „deget”, bulei / bulai „deci”, enli / elli „cincizeci”, maya / mana „eu”; corespondență t'/k înainte de i, e : tisa/kis „dinte”, keldi/kelgi „a venit”;

în morfologie  , afixele de predicativ și de apartenență au forme diferite: -myn, -min / -men, -m; -son, -sin / -sen, -s; ‑th / ‑n; -yyz, -yiz, -yuz, -yyaz / -nyz, -bottom, -nuz, -nyaz; ambele dialecte folosesc participiul în -adogyon : baradogon „merg acolo”;

în sintaxa deformării sub influența limbilor slave;

în vocabular  - împrumuturi evreiești, multe slavisme, un anumit număr de arabo-persanisme.

Scrierea

Scrierea tradițională a caraiților în alfabetul ebraic a fost folosită până în secolul al XX-lea . În multe familii karaite , se păstrează încă colecții scrise de mână de texte cu conținut divers, scrise în grafie ebraică, numite mejumah . De-a lungul secolului al XX-lea, comunitățile karaite au folosit și diverse modificări ale alfabetului latin ( alfabetul Yanalif , lituanian și polonez) și alfabetului chirilic .

Alfabetul latinizat al caraiților din Crimeea ( 1920-1930 ) [ 11 ]

În prezent, karaiții lituanieni folosesc versiunea lituaniană a alfabetului latin, iar karaiții din Crimeea folosesc în scris alfabetul chirilic.

Alfabetul chirilic al caraiților din Crimeea

• Literele I , Yu sunt rar folosite, sunt înlocuite cu digrafele YU , YA .
• Litera b este folosită pentru a înmuia L.
• Litera Щ în împrumuturile rusești.
• Literele Ӱ Ӧ se pronunță ca [y] și [ø].

Învățarea și predarea limbii karaite

În orașul Trakai (Lituania), cu sprijinul Universității din Köln și al Universității Uppsala , din 2003 a avut loc o școală de vară pentru studiul dialectului Trakai al limbii karaite [12] [13] [14] . Eva Chato Johanson, David Nathan și Karina Firkaviciute, cu sprijinul UNESCO [15] , au elaborat un ghid multimedia de învățare a limbii străine - Spoken Karaim [16] . Baza acestui proiect este un corpus de înregistrări audio digitale și clipuri video de înaltă calitate, cu participarea vorbitorilor nativi ai limbii Karaite. Transcrierea, vocabularul, concordanța și gramatica au fost dezvoltate pe baza acestui corpus [17] .

În 2006, limba Karaite a fost recunoscută ca una dintre cele 16 limbi regionale ale Ucrainei , unde 72 de persoane. l-a indicat ca nativ [18] .

La Universitatea de Inginerie și Pedagogică din Crimeea , Departamentul de Literatură Tătară Crimeea realizează studii comparative ale limbilor tătare și karaite din Crimeea [19] [20] . În prezent, se ia în considerare problema predării cu normă întreagă a limbii karaite la universitate. Asociația Karaiților din Crimeea „Krymkaraylar” a organizat 3 școli duminicale, unde 25 de elevi studiază limba, istoria și cultura caraiților. Din 2011, la Evpatoria a fost organizată o opțiune pentru studiul limbii karaite [21] . În Melitopol, Sofya Gelievna Yalpachik îi învață pe copii dialectul Crimeea al limbii Karaite.

În 2011, la Universitatea Jagiellonian ( Cracovia , Polonia), Michal Nemeth [22] , rudă cu proeminentul scriitor și dramaturg karait Sergiusz Rudkowski , și-a susținut disertația despre literatura karaită în dialectul luțk-galic . La Universitate. Adam Mickiewicz din Poznań , cercetător principal Henryk Jankowski conduce studiul limbii karaite. În 2022, el va preda și limba karaită studenților de la Oxford School of Rare Hebrew Languages . Publicarea operelor de artă de către remarcabilul educator și filolog Alexander Mardkovich în dialectul Lutsk al limbii caraite din revista de dinainte de război Karaj Awazy continuă .

Note

1. ↑ Tabele cu rezultatele Observației Statistice Federale „Recensământul Populației în Districtul Federal Crimeea” 2014 . Preluat la 18 aprilie 2019. Arhivat din original la 24 septembrie 2015. (nedefinit)
2. ↑ 1 2 https://www.ethnologue.com/18/language/kdr/ Arhivat 18 aprilie 2019 la Wayback Machine Ethnologue
3. ↑ E. R. Tenishev. LA STUDIUL LIMBILOR TURCICE DIN CRIMEA // Izvestiya AN SSSR. Seria Literatură și Limbă. - T. 54. - Nr. 1. - M., 1995. - S. 41-48 . Consultat la 17 ianuarie 2010. Arhivat din original la 11 mai 2012. (nedefinit)
4. ↑ Tatyana Shchegoleva. Karaiții din Crimeea: istoria și starea actuală a comunității. Jurnalul „Evreii din Eurasia” nr. 1 (8) ianuarie - martie 2005 Arhivat 27 martie 2014 pe Wayback Machine
5. ↑ 1 2 Elyashevich V. A. De la limba „tătără” la dialectul Crimeea al limbii Karaite: la problema identificării limbii vorbite a Karaiților Crimeei  // Întrebări ale Filologiei, Istoriei și Culturii Tătarului Crimeea. - Simferopol: Universitatea de Inginerie și Pedagogică din Crimeea , 2019. - Emisiune. 7 . - S. 216-230 .
6. ↑ Numele și prenumele abonaților cărții „Targum Torah be-leshon Tatars” Copie de arhivă din 12 mai 2021 pe Wayback Machine ( Traducerea Torei în limba karaită din Crimeea). 1841, Evpatoria. //Site-ul web al caraiților din Moscova
7. ↑ Traducerea rugăciunilor caraite în dialectul tătar. 1892, Vilna
8. ↑ Citat: „... Niciunul dintre faptele istorice cunoscute până acum din viața caraiților nu oferă dovezi incontestabile că limba turco-tătară, care este în prezent folosită în mod obișnuit printre caraiți, este limba lor maternă, care, de exemplu, limba rusă este pentru acele popoare ale tribului slav care locuiesc în cea mai mare parte a Imperiului Rus, limba franceză pentru franceză, limba japoneză pentru japonezi etc. Dimpotrivă, în istorie se pot prelua astfel de fapte care dau, deși indirect, indicii că în vremuri îndepărtate de noi, hoardele sălbatice ale tătarilor au luat stăpânire pe strămoșii noștri pașnici și că sub influența lor a avut loc o înlocuire forțată sau voluntară a limbii noastre biblice antice natale cu tătară...”. David M. Kokizov Limba rusă sau tătară // Viața karaită. - M., 1911. - Cartea 2,, iulie. — pp. 34-36 Arhivat 23 mai 2021 la Wayback Machine
9. ↑ Citat: „... În prezent, limba tătară în rândul caraiților din Crimeea este înlocuită cu limba rusă, astfel încât generația mai tânără, în special în orașele din afara Crimeei, aproape că nu o înțelege, iar în Crimeea însăși este folosit acasă doar în familii sărace, slab cultivate.” Kazas I. I. Note generale despre Karaiți // Viața karaiților. - M., 1911. - Prinț. 3-4, august-septembrie. — pp. 37-72 Arhivat 11 aprilie 2021 la Wayback Machine
10. ↑ Astăzi, singura varietate vie de Karaim este vorbită în Lituania. Deși este foarte pe cale de dispariție, celelalte două soiuri majore, cele din Crimeea și Halich, sunt practic dispărute. // Csató, Eva Á. și Nathan, David (2007) „Multialfabetizarea, trecut și prezent, în comunitățile Karaim”. Documentare și descriere lingvistică, 4. pp. 207-230. Arhivat pe 21 decembrie 2013 la Wayback Machine
11. ↑ J. Shamaş. Qrümda qaraim balalarъ ycyn ana tilinde alefbet ve oquv kitav. - Aqmeçed: Qrm devlet neşrijat, 1929.
12. ↑ Karaims europeni au „ocupat” TrakaiThe Lithuania Tribune Arhivat 19 decembrie 2013 la Wayback Machine
13. ↑ Școala Limbii Karaite . Data accesului: 19 decembrie 2013. Arhivat din original pe 20 decembrie 2013. (nedefinit)
14. ↑ Grigulevich N. I. , Petrov-Dubinsky O. V. Școala de vară a limbii karaite // Revista etnografică . — M .: RAN , 2011. — Nr. 3 . - S. 163-169 . — ISSN 0869-5415 .
15. ↑ Karaim vorbit (CD-ROM); 2003 . Data accesului: 19 decembrie 2013. Arhivat din original pe 20 decembrie 2013. (nedefinit)
16. ↑ Csato. Eva A. și David Nathan 2004. Multimedia și documentarea limbilor pe cale de dispariție. În Peter K. Austin (ed.) Documentare și descriere lingvistică, Vol. 1, 73-84. Londra: Școala de Studii Orientale și Africane.
17. ↑ Csato. Eva A. și David Nathan [cu Karina Firkavičiutė] 2004. Spoken Karaim (versiunea So1) [CD-ROM multimedia interactiv]
18. ↑ Recensământul populației din întreaga Ucraina din 2001 Distribuția populației după naționalitate și limba maternă . Consultat la 4 octombrie 2012. Arhivat din original la 25 septembrie 2013. (nedefinit)
19. ↑ Budnik N.V. PROBLEME ALE STUDIULUI LUCRĂRILOR DE FOLCLOR ALE KARAIM-ULUI CRIMEAN
20. ↑ Crimean News Agency (link inaccesibil) . Data accesului: 18 septembrie 2014. Arhivat din original la 30 septembrie 2014. (nedefinit) 
21. ↑ O altă actualizare periodică a Ucrainei despre Carta Europeană a Mișcărilor Regionale și Menshin Arhivată 19 decembrie 2013 pe Wayback Machine
22. ↑ Nemeth, Michal. O privire diferită asupra sistemului de sunet Lutsk Karaim (din a doua jumătate a secolului al XIX-lea încoace)  (engleză)  // Studia Linguistica Universitatis Iagellonicae Cracoviensis. - 2011. - ianuarie ( vol. 128 ). — P. 69–101 . - doi : 10.2478/v10148-011-0016-2 . Arhivat din original pe 22 decembrie 2018.

Vezi și

• Dialectul galic al limbii karaite
• Dialectul Crimeea al limbii Karaite
• Dialectul trakai al limbii karaite

Literatură

• Prik O. Ya. Un eseu despre gramatica limbii Karaite (dialectul Crimeei) - Makhachkala: Daguchpedgiz, 1976. -12 p. cearșafuri.
• Yalpachik G. S. 21 de lecții ale limbii karaite (dialectul Crimeei) Exemplar de arhivă din 15 martie 2016 la Wayback Machine  - Simferopol, 2004
• Kocaoglu T. Karay: The Trakai dialect Arhivat 6 martie 2016 la Wayback Machine  - Berlin, 2006. - 244 p.
• Baskakov N. A. , Zayonchkovsky A. , Shapshal S. M. Dicţionar Karaite-rus-polonez  - Moscova, 1974. - 688 p.
• Musaev K. M. Scurt eseu gramatical al limbii karaite Copie de arhivă din 15 martie 2016 la Wayback Machine  - Moscova, 1977. - 100 p.
• Levy B.Z. Dicţionar rus-karaite Copie de arhivă din 15 martie 2016 la Wayback Machine  - Simferopol, 2005. - 148 p.
• Firkovichius M. Învăț limbajul karaite Copie de arhivă din 14 martie 2016 la Wayback Machine  - Vilnius, 1996. - 133 p.
• Moskovich V. A. , Tukan B. P. „haLashon haKaraim” = Privire de ansamblu asupra limbii Karaite (în ebraică ). — Peamim, 1980.
• Khafuz M. E. Dicționar rus-karaite: dialect Crimeea Copie de arhivă din 11 martie 2016 la Wayback Machine / M. E. Khafuz; Reprezentant. ed. D. D. Vasiliev ; A FUGIT. Societatea Orientaliștilor. - M .: Editura Institutului de Studii Orientale, 1995. - 216 p. ISBN 5-201-00819-3 .
• Lavrinovici M. M. Dicționar rus-karaite Copie de arhivă din 7 martie 2016 la Wayback Machine  - Trakai, 2007. - 347 p.
• Yukhnevich S. I. Podreczny slownik polsko-karaimski Copie de arhivă din 9 martie 2016 la Wayback Machine  - Wroclaw, 2008. - 272 p.
• Kowalski, Tadeusz . 1929. Karaimische Texte im Dialekt von Troki. Cracovia: Academia Poloneză de Științe
• Organizația publică din Moscova „Societatea culturală și educațională a Karaiților”. Enciclopedia Poporului Karaite. - T.3. Limba și folclorul caraiților  - Moscova, 1997. - 370 p.
• Yuzefovich G. Slownik polsko-karaimski Copie de arhivă din 14 martie 2016 la Wayback Machine  - Troki-Vilnius-Wroclaw-Gdansk-Neshvil, 2008. - 654 p.
• Filonenko V. I. Atlar sozy - Proverbe și zicători caraite // Proceedings of the Tauride Society of History, Archeology and Etnography . - Simferopol, 1927.- Nr. 1

Link -uri

• Rusă-Karaim și Karaim-Dicționar online rusă (dialectul Trakai)
• Limba karaită la ethnologue.com
• Traducerea Torei în limba tătară (karaite).
• Limba Karaite - articol din Enciclopedia Evreiască Electronică

Dicționare și enciclopedii	Rusă mare Scurtă ebraică universal lituanian Britannica (online) Ucraina modernă
În cataloagele bibliografice	NDL : 00565030 NKC : ph457470