Procesul Bhagavad Gita așa cum este , sau cazul Bhagavad Gita , este un proces în ordinea procedurilor speciale [K 1] privind recunoașterea ca material extremist a textului canonic principal al Hare Krishnas „ Bhagavad Gita ”. așa cum este " - versiunea rusă a traducerii comentate a textului sacru hindus " Bhagavad Gita ". Procesul a avut loc între 12 august 2011 și 21 martie 2012 la Tomsk și a câștigat rezonanță în întreaga lume, provocând proteste ample din partea politicienilor și a publicului indian .și critici din partea oamenilor de știință și a activiștilor pentru drepturile omului din Rusia.
Procesul a fost inițiat de Procuratura din Tomsk, care în iunie 2011 a intentat un proces pentru a recunoaște cartea ca extremistă și a o include în Lista Federală a Materialelor Extremiste . Părțile interesate din apărarea în instanță au fost organizația religioasă „Tomsk Society for Krishna Consciousness”, care este o divizie a Societății Internaționale pentru Krishna Consciousness (ISKCON) din Tomsk și o organizație non-profit care reprezintă editura. casa „ Bhaktivedanta Book Trust ”. Parchetul a început procesul pe baza unei opinii de expertiză elaborată în mod privat de trei angajați ai Universității de Stat din Tomsk (TSU) în numele FSB . În concluzie se afirma că cartea conține semne de extremism. Cu toate acestea, în timpul ședințelor de judecată, oamenii de știință care au pregătit concluzia au renunțat la concluziile lor anterioare. Drept urmare, instanța a suspendat procedura și, la cererea parchetului, a decis efectuarea unei noi expertize. La o ședință de judecată din 28 decembrie 2011, instanța a refuzat parchetului din Tomsk să recunoască cartea ca extremistă. Parchetul nu a fost mulțumit de verdictul instanței, iar în ianuarie 2012 agenția a depus contestație împotriva deciziei instanței. Tribunalul Regional Tomsk a lăsat neschimbată decizia instanței districtuale. Parchetul din regiunea Tomsk nu a făcut recurs împotriva deciziei instanței regionale, punând astfel ultimul punct în cauză.
Încercarea de a recunoaște Bhagavad Gita așa cum este în Rusia ca material extremist a provocat o „explozie de indignare” în India. Pentru prima dată în istoria relațiilor ruso-indiene , în India au avut loc demonstrații anti-ruse, dintre care unele au fost însoțite de arderea drapelului rus . A izbucnit un scandal politic, care a dus la două suspendări ale camerei inferioare a Parlamentului indian . Parlamentarii indieni din spectrul politic au cerut guvernului indian să „protejeze drepturile adepților hinduismului din Rusia ” și „să ceară Rusiei o explicație în această problemă”. Ministrul indian de externe Somanahally Mallaya Krishna și ambasadorul Indiei în Rusia, Ajay Malhotra , au luat cuvântul în apărarea cărții și a lui Hare Krishna rus . Într-un discurs în parlament, Krishna a numit încercarea de a interzice Bhagavad-gita ca fiind „pură absurditate”, o intenție care ar putea veni doar de la „oameni ignoranți și induși în eroare sau provocați artificial”. Ca urmare a reacției dure a Indiei la proces, au apărut temeri că problema va afecta negativ relațiile diplomatice și comerciale dintre India și Rusia.
Răspunsul din partea rusă a fost ambiguu. În decembrie 2011, ambasadorul Rusiei în India, Alexander Kadakin , a numit procesul inacceptabil pentru un stat democratic laic și i-a descris pe inițiatorii drept „nebuni”. Totodată, reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Alexander Lukashevich, și procurorul general adjunct al Federației Ruse, Alexander Buksman, au subliniat că plângerile agențiilor de drept ruse nu au legătură cu textul Bhagavad Gita în sine, dar la comentariile autorului, Bhaktivedanta Swami Prabhupada .
Procesul a atras atenția presei indiene, ruse și globale, care au oferit o acoperire extinsă atât asupra verdictului instanței districtuale, cât și asupra respingerii recursului procurorului. În decembrie 2011, subiectul „persecuției hinduismului în Rusia” a fost știrile numărul unu pentru toate publicațiile și canalele TV indiene de top.
Oamenii de știință ruși și indieni au condamnat procesul. În martie 2012, un grup de oameni de știință ruși care reprezintă organizații științifice de top și instituții de învățământ superior din Rusia a trimis o scrisoare deschisă lui Dmitri Medvedev și Vladimir Putin cu o cerere de a prelua procesul sub controlul lor personal. Scrisoarea spunea că continuarea procesului „contrazice spiritul legii și libertății, valorile democratice ale statului nostru, provoacă prejudicii ireparabile reputației Rusiei ca putere educată, culturală și tolerantă”. Cercetătorii religioși Boris Falikov și Serghei Serebryani și-au exprimat opinia că în această poveste, procuratura din Tomsk protejează interesele Bisericii Ortodoxe Ruse , care vrea să „monopolizeze mințile oamenilor” și urmărește să elimine o organizație religioasă concurentă. Indologul Irina Glushkova , la rândul său, a descris procesul ca pe o „judecare a hinduismului”. Procesul a fost, de asemenea, însoțit de critici din partea organizațiilor publice ruse și a activiștilor pentru drepturile omului, care au remarcat că o posibilă interzicere a cărții ar încălca drepturile constituționale ale Hare Krishna rusești la libertatea de conștiință și religie . În același timp, ideea interzicerii cărții a fost susținută de savantul islamic și personalitatea publică ortodoxă Roman Silantiev , liderul mișcării anti-sectare ruse Alexander Dvorkin și președintele Administrației Spirituale a Musulmanilor din Teritoriul Perm. Mukhammedgali Khuzin .
„Bhagavad Gita” („Cântecul divin”) face parte din vechea epopee indiană „ Mahabharata ” și una dintre cele mai venerate cărți sacre ale hinduismului , care poate fi numită „un fel de semn distinctiv” al hinduismului și al „ culturii indiene în general”. " [1] Mahabharata povestește despre rivalitatea dintre două clanuri înrudite - Kaurava (răi) și Pandava ( buni) . [2] În câmpul Kurukshetra, se pregătește o bătălie decisivă între armatele acestor clanuri. [2] În ajunul acesteia, un susținător al Pandavasilor Krishna îi explică unuia dintre Pandava, cavalerul Arjuna , „esența datoriei morale și fundamentele ordinii mondiale”. [2] Una dintre ideile principale ale lucrării este ideea că sufletul este etern și are o natură indestructibilă, iar corpul este dat unei persoane pentru o perioadă. [3] Cartea oferă, de asemenea, o descriere a principalelor soiuri de yoga . [4] Bhagavad Gita a fost admirată de Goethe , Schopenhauer , Emerson , Tolstoi și mulți alți gânditori. [5] A fost tradus în multe limbi, inclusiv rusă. [1] În Rusia, Bhagavad Gita este inclusă în lista de referințe pentru cursul de filozofie predat în instituțiile de învățământ superior. [6]
De-a lungul istoriei, au fost create multe comentarii religioase despre Bhagavad Gita, în care diferite școli și mișcări hinduse au explicat conținutul acesteia în felul lor și s-au certat între ele. [7] După cum notează indologul Irina Glushkova , Bhagavad Gita, fiind în sine un monument al literaturii indiene antice, acționează ca text sacru numai în cadrul comentariilor religioase. Afirmațiile parchetului rus au apărut la una dintre astfel de traduceri comentate ale Bhagavad Gita - cartea „ Bhagavad Gita As It Is ”, scrisă în anii 1960 de guru bengalez Vaishnava Bhaktivedanta Swami Prabhupada (1896-1977). [5] [8] Prabhupada a devenit faimos pentru că a adus cu succes una dintre școlile de Vaishnavism, Gaudiya Vaishnavism , din India în Vest , înființarea Societății Internaționale pentru Conștiința lui Krishna (ISKCON) la New York în 1966. [1] În timpul vieții lui Prabhupada, în 1975, istoricul britanic Arthur L. Basham a apreciat rolul istoric al ISKCON ca fiind „extrem de semnificativ”, menționând că „pentru prima dată din epoca romană , o religie asiatică a fost practicată în mod deschis de către occidentali pe străzile din Orașe occidentale ." ". [9]
Prima ediție a Bhagavad-gita așa cum este a fost publicată în limba engleză de Macmillan Publishers în 1968 la New York, la mai puțin de trei ani de la sosirea lui Prabhupada în America. Prefața acestei ediții a fost scrisă de poetul beat Allen Ginsberg , care îl cunoștea personal pe Prabhupada . În 1972, a fost publicată pentru prima dată o ediție completă a cărții cu texte autentice în sanscrită și cu o prefață de către indologul american Edward Dimock , care a flatat traducerea și comentariile lui Prabhupada, numindu-le o interpretare autentică a Bhagavad Gita în conformitate cu Tradiția Gaudiya Vaishnavism. [10] În același an, Bhaktivedanta Book Trust , o editură internațională, a fost fondată de Krishnas și de atunci publică Bhagavad-gita așa cum este . [11] Cartea a câștigat o popularitate imensă: conform lui Hare Krishna înșiși, peste patru decenii a fost tradusă în peste 80 de limbi și publicată în peste 100 de milioane de exemplare. [12] [13]
Bhagavad-gita așa cum este a venit în Rusia în iunie 1971 cu Prabhupada, care se afla atunci la Moscova într-o vizită de cinci zile. În URSS, Prabhupada a reușit să se întâlnească cu doar doi cetățeni sovietici: orientalistul Grigory Kotovsky și studentul moscovit Anatoly Pinyaev , care era destinat să devină primul Hare Krishna sovietic. Prabhupada i-a dat lui Pinyaev copia personală a Bhagavad-gita așa cum este în engleză. [14] Din acel moment a început „circulația ilegală” a acestei cărți în URSS. [14] În 1984, prima ediție rusă a Bhagavad Gita As It Is a fost publicată în India . [15] Sub riscul de a fi arestat, Hare Krishnas „l-a copiat pe un xerox, l-a tastat, l-a copiat de mână, chiar l-a memorat”. [14] După legalizarea ISKCON în URSS în 1988, cartea a fost retipărită de mai multe ori. Potrivit lui Hare Krishnas, din 1984, aproximativ un milion de exemplare ale ediției în limba rusă a Bhagavad Gita așa cum este au fost vândute în țările fostei URSS . [14] Potrivit Centrului de Studii Indiene al Institutului de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe , Bhagavad Gita As It Is este singura ediție a Bhagavad Gita pe scară largă din Rusia. [16] Alte traduceri sunt cunoscute doar de savanții de specialitate. [16]
Potrivit legii ruse „Cu privire la combaterea extremismului”, orice material poate fi recunoscut ca extremist în același loc în care a fost găsit, dar interdicția asupra acestuia se extinde pe întreg teritoriul Rusiei. [17] Dacă Bhagavad Gita așa cum este a fost recunoscută ca extremistă, cartea ar fi fost inclusă în Lista Federală a Materialelor Extremiste , unde, la sfârșitul anului 2011, existau aproximativ o mie de cărți, broșuri, videoclipuri interzise, si tablouri. [17] Recunoașterea Bhagavad Gita ca fiind extremistă ar duce la restrângerea activităților ISKCON în toată Rusia, [18] întrucât, conform legislației în vigoare la momentul procesului, distribuirea și depozitarea materialelor extremiste pentru în scopuri de distribuire (adică mai mult de un exemplar pentru o persoană) a fost o infracțiune. [19] Organizațiile implicate în distribuirea literaturii extremiste au fost recunoscute ca extremiste și lichidate, iar proprietatea lor s-a transformat în venituri ale statului. [19] Legislația prevedea diverse pedepse pentru deținerea și distribuirea de materiale extremiste, de la amenzi până la închisoare. [19]
Procesul de la Tomsk a fost considerat de mulți [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] ca fiind rezultatul unui „conflict la nivel local” între Hare Krishnas și reprezentanții diecezei Tomsk. a Bisericii Ortodoxe Ruse. [27] Potrivit savantului în religie Boris Falikov , acest proces a fost o altă rundă de persecuție a lui Hare Krishnas de către „tandemul medieval” (Falikov a numit acest termen uniunea agențiilor de aplicare a legii ruse și a Bisericii Ortodoxe Ruse în lupta împotriva sectelor ). ). [28]
Potrivit religioșilor Serghei Ivanenko și Nikolai Karpitsky, [K 2] împărtășit de o serie de instituții de presă, Maxim Stepanenko, șeful departamentului misionar al diecezei Tomsk, a fost inspiratorul declarației procurorului. [29] Ivanenko susține că în 2008-2011, Stepanenko a „participat activ la incitarea la ură față de Hare Krishnas”, lansând o „campanie antisectară” împotriva mai multor familii de Tomsk Hare Krishnas care au fondat o așezare lângă satul Kandinka . [29] În mare parte datorită eforturilor sale, în 2011 așezarea „sectară” neterminată a fost demolată. [30] [31]
După cum notează Serghei Ivanenko, ISKCON rusă are o relație complicată cu Biserica Ortodoxă Rusă. [32] Krishnaiții sunt criticați de figurile mișcării anti-sectare ortodoxe și de ierarhii individuali. În 1994, Consiliul Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse a adoptat o definiție „Despre sectele pseudo-creștine, neopăgânismul și ocultismul”, în care ISKCON era numită pseudo-religie. [21] [32] Publicații anti-sectare sunt publicate în editurile ortodoxe, în care ISKCON și toate celelalte organizații religioase hinduse care operează în Rusia sunt caracterizate ca secte totalitare distructive satanice , pseudo-religioase . [33] De exemplu, în anii 1990, ROC a distribuit o broșură a protopopului Alexander Novopashin [K 3] „Hristos și Krishna. Lumină și întuneric”, în care Krishna este numit diavolul [33] , iar în universitățile ortodoxe cartea lui A. L. Dvorkin „ Sectologie . Secte totalitare ”, în care ISKCON este declarată „o sectă totalitară postmodernă neo -păgână pseudo-hindusă sincretică prozelitizantă ”. [34]
În anii 2000, o situație conflictuală în legătură cu planurile de a construi un templu Krishna în capitala Rusiei a primit o mare acoperire mediatică . În 2004, în timpul reconstrucției districtului, o clădire a fost demolată pe autostrada Khoroshovsky , care a servit lui Hare Krishnas din Moscova ca singur templu timp de 15 ani. În schimb, Yuri Luzhkov ia dat lui ISKCON o bucată de pământ pe Leningradsky Prospekt (nu departe de Khodynskoye Pole ). Cu toate acestea, construcția clădirii religioase Hare Krishna a fost opusă activ de către figuri ale mișcării ortodoxe anti-sectare, asociația politică conservatoare „ Uniunea cetățenilor ortodocși ” și episcopul Nikon de Ufa și Sterlitamak . Acesta din urmă l-a îndemnat pe Luzhkov să împiedice apariția unui „templu păgân” în Moscova ortodoxă și l-a numit pe Krișna „un demon rău, personificarea forțelor iadului care se opun lui Dumnezeu”, ceea ce a provocat indignare nu numai printre Hare Krishna ruși, ci și hinduși. in India. Primăria Moscovei a preluat terenul înapoi, dar în 2009 a alocat un alt loc pentru templu, de data aceasta în afara orașului, în cartierul Molzhaninovsky . [35]
Un alt conflict major care a implicat Hare Krishna și reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse a avut loc în 2008-2011 în regiunea Tomsk, unde mai multe familii Hare Krishna au cumpărat terenuri agricole în apropierea satului Kandinka , intenționând să schimbe statutul terenului din teren agricol în teren agricol. teren pentru constructie cabana de vara si construi un sat de 57 de case - pensiuni. [36] [37] După ce au primit garanții verbale de la șeful așezării rurale Kaltai , Idris Galyamov, pentru a legaliza construcția, Hare Krishna au început să construiască case și anexe. [38] După ce a aflat despre ceea ce se întâmplă, șeful departamentului misionar al diecezei Tomsk a Bisericii Ortodoxe Ruse, Maxim Stepanenko, a ținut „conversații explicative” cu locuitorii locali, în care i-a descris pe Hare Krishna ca membri ai unei organizații distructive. secta totalitara care practica idolatrie , desfrânare , crime rituale ale preoților ortodocși, pedofilie și trafic de droguri . [38] Drept urmare, „a izbucnit un conflict religios între vecinii pașnici anterior”. [38] Sătenii se temeau de cartierul cu „sectanți periculoși” și la următoarea întâlnire au votat pentru interzicerea lui Hare Krishnas să construiască în apropiere. [38] Nouă locuitori din Kandinka au semnat o scrisoare întocmită de Stepanenko către guvernator , în care au vorbit împotriva cartierului cu „așezarea sectanților”. [38]
Conflictul a ajuns în justiție. Prima instanță a hotărât în favoarea Hare Krishna, dar apoi a devenit brusc clar că terenul cumpărat de Hare Krishna se încadra în limitele unei rezervații naturale. [38] Nu a fost posibil să se afle cine și când au determinat aceste limite. [38] Hare Krishna au pierdut toate instanțele ulterioare. [38] În 2010, instanța a dispus demolarea caselor Hare Krishna, iar la 11 aprilie 2011 executorii judecătorești au pus în aplicare această decizie. [38] [39] Interesant, deja în mai 2011, Departamentul de Resurse Naturale al Regiunii Tomsk și-a anulat propria decizie, pe baza căreia a fost efectuată demolarea. [40] Lenta.ru a găsit o urmă a FSB în incident. [24] Potrivit acestei publicații online, FSB ar fi putut fi interesat de expulzarea Hare Krishna deoarece la doar 300 de metri de așezarea Hare Krishna, angajaților departamentului li s-a alocat teren gratuit. [24]
Comisarul pentru drepturile omului în regiunea Tomsk, Nelli Krechetova , a numit demolarea caselor lui Hare Krishnas „barbarism”, iar indologul Irina Glushkova a comparat greutățile lui Tomsk Hare Krishna cu soarta compatriotului lor, decembristul Gavriil Batenkov. , care a petrecut 20 de ani într-o închisoare din Sankt Petersburg și apoi a exilat la Tomsk. [41]
Primul studiu de specialitate al literaturii Hare Krishna a fost efectuat în 1988, când Consiliul pentru Afaceri Religioase din cadrul Cabinetului de Miniștri al URSS a decis să înregistreze ISKCON în URSS. În 1998, în timpul înregistrării Centrului pentru Societăți pentru Conștiința lui Krishna din Rusia, Ministerul Justiției a efectuat o examinare religioasă, fără a găsi nimic ilegal în Bhagavad Gita așa cum este și în alte cărți despre Krishna. [42]
Prima verificare a Bhagavad Gita așa cum este pentru extremism a fost efectuată în 2004 la solicitarea Tamara Kvitkovskaya, o pensionară din regiunea Kaluga , [K 4], care a făcut apel la Procuratura Generală a Federației Ruse cu o cerere de a interziceți lui Hare Krishna să distribuie cărțile Bhagavad Gita așa cum este .Srimad-Bhagavatamși [29] [43] Verificarea cărților pentru extremism a fost efectuată de Procuratura interdistrictului Savelovskaya din Moscova. [43] Conținutul cărților a fost studiat la Institutul de Cercetare pentru Problemele Consolidării Legii și Ordinii din cadrul Parchetului General al Federației Ruse. [K 5] Experții Institutului de Cercetare au descoperit că cărțile „nu au informații care să incite vreun fel de acțiune violentă”. [43]
În 2005, Andrey Savelyev , deputat al Dumei de Stat , a cerut o verificare a Bhagavad Gita așa cum este pentru extremism . [K 6] La 16 februarie 2005, Savelyev a primit un răspuns de la procurorul general adjunct al Federației Ruse N. Savchenko, care i-a subliniat deputatului datele studiului de expertiză din 2004. [43]
„Opinia de specialitate” a profesorilor de la Universitatea de Stat din Tomsk din 25 octombrie 2010Potrivit versiunii oficiale, în timpul unei inspecții programate a filialei din Tomsk a ISKCON, FSB și parchetul „au dat peste un text care, în opinia lor, este suspect”, pe care s-a decis să îl trimită spre examinare pentru prezența lui. extremism în ea. [44] Se știe că în 2009 FSB a abordat șeful Departamentului de Teoria Limbii și Metode de Predare a Limbii și Literaturii Ruse a Universității Pedagogice de Stat din Tomsk, Olga Orlova, cu o propunere de a detecta extremismul în Bhagavad Gita As. Este. [41] Orlova a refuzat oferta, iar FSB a recrutat angajați ai Universității de Stat din Tomsk (TSU) Sergey Avanesov (Decanul Facultății de Filosofie a TSU, profesor al Seminarului Teologic din Tomsk ), [24] Valery Svistunov și Valery Naumov, care au întocmit în mod privat o concluzie de expert și la 25 octombrie 2010 și-au pus semnătura sub ea. [45] Din mărturia lui Avanesov în instanță, reiese că întocmirea raportului i-a fost încredințată de un ofițer FSB pe nume Dmitri Velikotsky. [24] [46] Ulterior, cererea a fost oficializată sub forma unui acord semnat de „unul dintre liderii” FSB din regiunea Tomsk. [24]
În concluzie, oamenii de știință au ajuns la concluzia că cartea conține „semne de incitare la ură religioasă, umilire a demnității umane pe criterii de gen, rasă, naționalitate, limbă, origine, atitudine față de religie”. În special, concluzia a afirmat că comentariul lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada „este saturat cu definiții umilitoare ale tuturor celor care nu sunt adepți ai învățăturilor sale despre Krishna sau care nu cunosc și nu cred deloc în „zeul suprem” Krishna. ." [47] Concluzia a afirmat că insultele au fost exprimate în cuvinte precum „prost”, „ignoramus”, „scurtat”, „demon”, „porc” și că Bhaktivedanta Swami Prabhupada i-a umilit pe necredincioși folosind cuvinte precum „ lipsit” , „condamnat”, „incapabil să aprecieze” în contextele adecvate. Afirmația autoarei că femeile ar trebui să fie îngrijite ca și copiii a fost considerată de experți o „umilință de gen”. [cincisprezece]
Potrivit Gazeta.Ru , experții din Tomsk au ajuns la concluzia că „Bhagavad Gita așa cum este” „ jignește reprezentanții aproape tuturor religiilor, cu excepția hindușilor”. [44] Recenzorii Nezavisimaya Gazeta Andrey Melnikov și Lidia Orlova au remarcat că este dedicat mult spațiu pentru fundamentarea naturii netradiționale, „sectare” a „învățăturilor lui Prabhupada” în cadrul examenului și că experții compară în mod constant doctrina Krishna cu creștinismul. [16] Potrivit jurnaliștilor, aceasta mărturisește „legătura autorilor studiului cu organizațiile părtinitoare confesionale ale „sectanților””. [16]
Potrivit lui Oleg Khazanov, șeful Departamentului de Istoria Lumii Antice, Evul Mediu și Metodologia istoriei TSU, istoria cu pregătirea unui examen a devenit o provocare pentru oamenii de știință din Tomsk. [48] Khazanov a remarcat că Facultatea de Istorie a TSU a studiat Bhagavad Gita de mulți ani și el însuși dă prelegeri pe această temă. [48] Totuși, examenul nu i-a fost încredințat lui sau altor specialiști în acest domeniu, ci unor persoane pentru care Bhagavad-gita nu face obiectul cercetării științifice și pe care comunitatea științifică le consideră „incompetenți în studiul acestui material." [48]
Pe 28 decembrie 2011, Lenta.ru a publicat un articol al liderului Rusiei Hare Krishnas , Bhakti Vigyan Goswami , în care acesta, în special, a citat o opinie de specialitate, care, în opinia sa, a arătat clar trenul acuzatorilor de gând: „O persoană inteligentă este acela care este conștient de Krishna” (BG 4:12, p. 227) . Din acest text rezultă logic că o persoană care nu are conștiința lui Krishna nu este o persoană inteligentă, adică o persoană inferioară. [49]
Declarația procurorului Tomsk V. Fedotov (30 iunie 2011)La 30 iunie 2011, procurorul Tomsk Viktor Fedotov [K 7] a profitat de opinia expertului, solicitând Tribunalului Districtual Leninsky din Tomsk o declarație prin care recunoaște Bhagavad Gita ca fiind material extremist. [43] În declarație, procurorul a indicat că acțiunile sale au fost efectuate în interesul „Federației Ruse și al unui cerc nedefinit de persoane” și a numit Biroul Ministerului Justiției pentru Regiunea Tomsk „o persoană interesată” . [50] [51] Declarația spunea, parțial:
Textul cărții conține declarații sub formă de declarații care conțin informații negative, informații cu caracter ostil, umilitor, ofensator în raport cu grupurile confesionale, nu Hare Krishna ... acțiuni violente împotriva unui număr de grupuri sociale și confesionale, în în special împotriva femeilor, împotriva non-krișnaiților... Recunoașterea materialelor cărții „Bhagavad Gita As It Is” de către autorul A. Ch. distribuție ulterioară. [52]
În ciuda faptului că profesorii TSU au efectuat un examen în privat, documentul susținea că, la ordinul parchetului din Tomsk, TSU a efectuat o „comisie de examinare cuprinzătoare” a cărții pentru conținut extremist. [43]
Părțile interesate din apărarea în instanță au fost Societatea Tomsk pentru Conștiința lui Krishna (distribuind Bhagavad Gita așa cum este ; reprezentantul procesului este Alexander Shakhov) și Societatea Bhaktivedanta a Vaishnavas (reprezentant al editurii Bhaktivedanta Book Trust , care desfășoară publicarea cărții; reprezentant la tribunal - Mihail Frolov). Într-o declarație a parchetului, s-a menționat că „Societatea Tomsk pentru Conștiința lui Krishna” este o organizație religioasă înregistrată oficial, care are dreptul de a desfășura în Rusia „predicarea publică a învățăturilor Vaishnava expuse în cărțile Bhaktivedanta. Swami Prabhupada, inclusiv Bhagavad Gita așa cum este. [53]
Prima ședință de judecată cu privire la cererea parchetului a avut loc la 12 august 2011 la Tribunalul Districtual Leninsky din Tomsk. [15] Cauza a fost condusă de judecătorul Galina Butenko, vicepreședintele acestei instanțe pentru cauze civile. [50] La începutul ședinței de judecată, reprezentantul procurorului a declarat că procesul a fost inițiat ca urmare a unei inspecții a Societății Tomsk pentru Conștiința lui Krishna de către Departamentul FSB pentru Regiunea Tomsk. [15] La solicitarea parchetului, a fost efectuată o examinare a textului religios de către profesorii TSU Serghei Avanesov, Valery Svistunov și Valery Naumov. [15] Ei au făcut „o concluzie despre conținutul cărții de semne de incitare la ură religioasă, umilire a demnității umane pe motive de sex, rasă, naționalitate, limbă, origine, atitudine față de religie”. [15] Reprezentantul parchetului a recunoscut însă că nu avea cunoștință de faptele săvârșirii vreunei infracțiuni legate de „Bhagavad-gita așa cum este” și că cererea la instanță a fost depusă pentru a „prevenirea posibilelor infracțiuni de natură extremistă”. [cincisprezece]
Reprezentanții apărării au atras atenția instanței asupra faptului că declarația din materialele parchetului despre „comisia cuprinzătoare de examinare a TSU” este falsă. [15] Judecătorului i s-a prezentat o adeverință de la TSU care arăta că universitatea nu și-a autorizat angajații Avanesov, Svistunov și Naumov să efectueze un examen. [cincisprezece]
La ședință au luat cuvântul doctorul în filologie N. V. Serebrennikov și doctorul în filozofie N. N. Karpitsky, invitați în instanță în calitate de consultanți. [15] Ambii oameni de știință și-au exprimat dezacordul față de opinia experților profesorilor TSU, care au găsit în carte semne de incitare la ură și umilire a demnității. [15] După aceea, parchetul a solicitat implicarea în ședința de judecată a autorilor expertizei. Instanța a admis cererea, programând următorul termen de judecată pentru data de 18 august 2011. [cincisprezece]
În ziua ședințelor de judecată, activiștii pentru drepturile omului din Tomsk au organizat o serie de pichete solo în afara tribunalului. [15] Afișele picketerilor prezentau citate din romanul distopic SF al lui Ray Bradbury Fahrenheit 451 (dedicat unei societăți totalitare în care cărțile sunt arse) și articolul 28 din Constituția Federației Ruse , care garantează libertatea de conștiință și religie, inclusiv dreptul de a disemina convingerile religioase. [cincisprezece]
Autorii expertizei au fost invitați la cea de-a doua întâlnire, care a avut loc la 18 august 2011. [45] Doctor în filozofie, decanul Facultății de Filosofie a TSU Serghei Avanesov a recunoscut că în 2010 un ofițer FSB i-a solicitat o opinie de expert. [45] Avanesov a clarificat că nu a efectuat cercetarea în sine și că participarea sa s-a limitat la îndeplinirea funcțiilor organizaționale și la editarea concluziei finale. [45] Analiza în sine a fost efectuată de Valery Svistunov și Valery Naumov. Svistunov, în consecință, a efectuat o analiză filozofică, iar Naumov - una lingvistică. Avanesov i-a încredințat analizei filosofice lui Svistunov, pentru că nu se considera calificat să susțină un examen „din cauza lipsei de cercetare în domeniul indologiei ”. [45] Reprezentantul apărării Alexander Shakhov a atras atenția instanței asupra faptului că în consiliul de experți erau incluse persoane care nu aveau calificările necesare [45] și a solicitat includerea expertizei celebrei cărturare ruse Ekaterina Elbakyan. la dosarul cauzei . Cererea a fost respinsă. [cincizeci]
Întrebat de judecător despre prezența instigării la ură în text, Avanesov a răspuns că nu o vede direct. Și cu privire la întrebarea dacă există indicii de exclusivitate a lui Hare Krishnas în raport cu adepții altor religii, Avanesov a remarcat că o astfel de exclusivitate există în textele oricărei tradiții religioase. În același timp, Avanesov a recunoscut că în unele locuri ale Bhagavad Gita așa cum este, acest punct este subliniat foarte dur, folosind cuvinte precum „porci”, „măgari”, etc. Judecătorul a obiectat la aceasta că, în orice tradiție, se pot întâlni expresii precum, de exemplu, din Biblie: „nu arunca perle înaintea porcilor”. Avanesov a remarcat că el, fiind o persoană tolerantă, nu ar fi jignit de astfel de cuvinte, dar altcineva ar putea fi jignit. Prin urmare, a rezumat Avanesov, într-o astfel de situație este necesar să se caute clarificări direct de la purtătorii tradiției. În general, la întrebările despre prezența cuvintelor și expresiilor jignitoare, Avanesov a remarcat că „nu există un răspuns clar la aceste întrebări”. [45]
După discursul lui Avanesov, reprezentanții apărării au arătat instanței o serie de citate citate în opinia expertului, care fie au fost scoase din context, fie au lipsit cu desăvârșire atât în comentarii, cât și în textele originale ale Bhagavad Gita. [45] Reprezentanții apărării au mai arătat instanței că, în timpul examinării, nu a fost analizată doar cea de-a treia ediție a Bhagavad Gita așa cum este (pe baza examinării, s-a ajuns la concluzia că este vorba de cea de-a treia ediție a Bhagavad-ului). Gita As It Is care ar trebui recunoscut ca material extremist ), dar și ediția a doua, care diferă prin traducere, precum și alte cărți de Bhaktivedanta Swami Prabhupada - Srimad-Bhagavatam și The Science of Self-Consciousness. [45]
După Avanesov, în sala de judecată a fost invitat Valery Svistunov, candidat la științe filozofice, conferențiar al Departamentului de Istoria Filosofiei și Logică a Facultății de Filosofie a UTS. [45] Svistunov a mărturisit că propunerea de a efectua un „studiu filozofic” al textului Hare Krishna i-a venit de la Avanesov. La vremea aceea, nu se vorbea de vreo examinare. [45] Svistunov a recunoscut că a fost familiarizat cu cartea Bhagavad Gita As It Is din anii 1980, dar abia a citit-o. [45] Svistunov a remarcat că atunci când i s-a dat sarcina de a efectua cercetări filozofice, el nu a fost limitat în alegerea literaturii necesare pentru analiză. Omul de știință a luat problema în mod creativ. Potrivit lui Svistunov, însuși textul Bhagavad Gita As It Is l-a determinat să intre în controverse, să găsească informații suplimentare. Svistunov a adunat aceste informații suplimentare din așa-numitele „situri anti-sectare” care conțin critici la adresa învățăturilor Hare Krishna și a literaturii lor. Când a fost întrebat dacă a explorat viziunea opusă a lui Krishna și a învățăturilor lor, Svistunov a răspuns negativ, subliniind din nou că această controversă era „opinia sa subiectivă”. [45]
Întrebat despre prezența declarațiilor jignitoare și derogatorii în text, Svistunov a răspuns că nu a găsit niciuna. [45] Asemenea lui Avanesov, Svistunov spunea că în text există indicii ale exclusivității acestei căi religioase, dar afirmații similare despre propria exclusivitate există în orice tradiție religioasă. [45] Întrebat despre părerile Hare Krishnas despre creștinism , Svistunov a remarcat că aceștia nu erau deloc ostili, ci mai degrabă neutri. [45]
După discursul lui Svistunov, în dosar au fost incluse tipărituri ale materialelor de pe site-urile web ortodoxe antisectare folosite de autorii examinării. În plus, judecătorul și reprezentanții apărării au subliniat o serie de inconsecvențe în citatele date în examinarea celei de-a treia ediții a Bhagavad Gita așa cum este luată în considerare. Reprezentantul apărării, Alexander Shakhov, a făcut o declarație orală în fața instanței cu privire la necesitatea de a recunoaște examinarea ca fiind ilegală și de a aduce la răspundere cei trei oameni de știință care au efectuat expertiza în legătură cu încălcările procedurii de desfășurare a expertizei. examenele efectuate de ei. [45] Întrucât al treilea expert, Valeri Naumov, nu s-a prezentat la ședința de judecată, judecătorul Galina Butenko a programat continuarea cauzei pentru 29 august 2011. [45]
A doua ședință a instanței, precum și prima, a fost însoțită de pichete unice de activiști pentru drepturile omului. După încheierea întâlnirii, postul TV de stat din Tomsk „GTRK Tomsk” a arătat un complot sub titlul înșelător „Cartea Bhagavad Gita. Așa cum este, „condamnat pentru extremism”. [45] Ulterior, titlul poveștii postate pe site-ul canalului TV a fost schimbat în „Cazul despre cartea „Bhagavad-Gita. Așa cum este ea.” [54]
La solicitarea reprezentanților apărării, la dosar au fost atașate mai multe pagini din cartea lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada „Călătorie în tine însuți”, care expunea atitudinea pozitivă a autorului față de alte religii. [50] Reprezentanții apărării au solicitat, de asemenea, o examinare a literaturii ISKCON, efectuată în 2004 de savantul religios Boris Falikov , pentru a fi inclusă în cauză . Cererea a fost respinsă. [cincizeci]
De data aceasta, în fața instanței a vorbit al treilea expert de la TSU, Valery Naumov. La fel ca Svistunov înaintea lui, Naumov a spus că doar făcea cercetări, nu o examinare criminalistică. [50] Naumov a recunoscut că nu știe cine a comandat lucrarea și că „cartea și foaia cu întrebări (nu pe formular, fără semnături sau sigilii) i-au fost predate de către asistentul de laborator al catedrei”. [50] Naumov a susținut că în timpul examinării a folosit „analiza componentelor, în care contextul nu este luat în considerare, iar textul este descompus în unități semantice minime - adică sensul cuvintelor este explicat simplu prin dicționare”. [50] Reprezentanții apărării au arătat instanței că această metodă nu este general acceptată. Naumov a fost de acord cu aceasta, dar a sugerat că această metodă este acceptabilă. [50] Observatorii au numit examinarea lui Naumov ambiguă, întocmită de parcă omul de știință ar fi evitat în mod deliberat să răspundă la întrebările puse. [50] Judecătorul, la rândul său, i-a subliniat lui Naumov o serie de locuri din opinia sa de expertiză în care citatele lipseau pe paginile din cartea indicate de el. [cincizeci]
Întrucât nu a fost posibilă recunoașterea cărții ca fiind extremistă, procuratura a solicitat un nou „examen psihologic-religio-lingvistic” la Universitatea de Stat din Kemerovo (KemGU). [55] Curtea a admis cererea. [56] Instanța a instruit trei angajați ai KemGU să conducă examenul - savantul în religie Alexei Gorbatov, lingvistul Mihail Osadchy și psihologul Serghei Dranishnikov. [56] Instanța le-a lăsat întrebările la fel.
Oficialii apărării au remarcat că Gorbatov era incompetent în probleme de hinduism și că principala sa specialitate era istoria Bisericii Ortodoxe Ruse. [56] Reprezentanții apărării au atras, de asemenea, atenția instanței asupra părtinirii confesionale a lui Gorbatov, care a acționat anterior ca coautor al publicațiilor arhiepiscopului Eparhiei Kemerovo și Novokuznetsk a Bisericii Ortodoxe Ruse. [56] Reprezentanții apărării au subliniat, de asemenea, faptul că Dranishnikov nu avea o diplomă, iar Osadchy a participat anterior la pregătirea opiniilor experților, pe baza cărora mai multe publicații ale Martorilor lui Iehova au fost recunoscute ca extremiste . [57] În acest sens, Osadchy a folosit aceeași „analiza componente” dubioasă ca și Naumov. Pe baza acestui fapt, reprezentanții apărării au solicitat „respingerea acestor experți din cauza părtinirii lor deliberate” și comandarea unui examen de către oameni de știință calificați de la Moscova. Instanța a considerat acest lucru imposibil din cauza faptului că experții indicați de reprezentanții apărării „lucrează în diferite instituții de învățământ și științifice, ceea ce va crește timpul pentru examinare și, în consecință, poate duce la încălcarea unui termen rezonabil pentru procedurile în cauză, având în vedere locația îndepărtată a experților din orașul Tomsk” . [56] Instanța a respins și comentariile reprezentanților apărării la întrebările adresate experților cu uz de redactare incorectă și fără legătură cu examinarea pentru extremism. Instanța a dispus efectuarea unei noi examinări până la 1 decembrie 2011. [56]
Autorii opiniei experților nu au fost de acord: psihologul Serghei Dranishnikov și lingvistul Mihail Osadchiy au găsit semne de extremism în text, în timp ce savantul religios Alexei Gorbatov nu. [58] Dranishnikov și Osadchy au concluzionat că „anumite elemente ale textului conțin declarații imparțiale de natură discriminatorie împotriva unui cerc nedefinit de persoane”. [59] [60] Potrivit acestora, cartea este „propaganda a inferiorității intelectuale și sociale a unei persoane pe baza atitudinii sale față de valorile religioase justificate de Bhagavad Gita”. [61] În comentariile lui Prabhupada, experții au găsit „un limbaj care îi ridică pe adepții învățăturilor mai presus de cei ai altor credințe” și „expresii care degradează onoarea și demnitatea celor „neluminați””, care sunt folosite cuvinte insultătoare precum „demonii”. „, „măgari”, „animale de pachet”, „neoameni”. [58] În plus, experții și-au exprimat opinia că „cartea promovează restrângerea libertății femeilor”. [62]
Recenzii și criticiReprezentantul apărării, Mihail Frolov, a remarcat într-un interviu acordat presei că caracterul negativ al examinării nu a fost o surpriză pentru Hare Krishnas, deoarece aceiași experți au constatat anterior extremism în textele religioase ale altor asociații religioase. [62] Potrivit lui Frolov, experții pur și simplu „au „tras” citate din carte, care menționează cuvântul „prost” și alte epitete negative, îndreptate „nu către un anumit grup religios sau individ”, ci folosite pentru a critica viziuni filozofice diferite de vaishnavism. [63] Cu toate acestea, experții au văzut în această „propaganda a inferiorității intelectuale și sociale a unei persoane pe baza atitudinii sale față de valorile religioase justificate de Bhagavad Gita”. [62] Potrivit unui alt reprezentant al apărării, Alexander Shakhov, opinia experților din Kemerovo nu a fost „la fel de categoric” ca cea anterioară. [63]
Profesorul Departamentului de Filosofie al Universității Medicale de Stat din Siberia , doctorul în filozofie Nikolay Karpitsky a remarcat că experților li s-a adresat o întrebare foarte directă despre dacă în carte există insulte la adresa demnității anumitor confesiuni sau a anumitor grupuri sociale. [64] Potrivit lui Karpitsky, savantul religios a dat o opinie competentă și nu pot fi făcute pretenții împotriva lui. [64] Cu toate acestea, lingvistul și psihologul, în loc să răspundă la întrebările care le-au fost adresate, au răspuns la întrebarea dacă textul cărții conține „o atitudine negativă față de un grup nedefinit de persoane, deși nu au fost întrebați despre un grup nedefinit. de persoane.” [64] Potrivit lui Karpitsky, aceasta face concluzia lipsită de sens. [64]
Andrey Zubov , profesor la Departamentul de Filosofie de la MGIMO , a comentat despre afirmația expertizei Kemerovo că textul Bhagavad Gita așa cum este conține „formulări care îi ridică pe adepții învățăturii peste reprezentanții altor credințe”. [65] Zubov a remarcat că proclamarea exclusivității în raport cu adepții altor religii este caracteristică oricărei tradiții religioase. [65] Potrivit omului de știință, „nicio religie nu spune că alte religii nu sunt mai rele decât ea”, deoarece în acest caz „ar fi inutil să profesezi această religie”:
De exemplu, creștinii spun că se găsește în texte că oricine nu crede în Isus Hristos nu va fi mântuit. Nu este aceasta exclusivitatea creștinilor? Și în islam se vorbește mult despre exclusivitatea musulmanilor în materie de mântuire. În iudaism , evreii sunt numiți poporul ales. Același lucru se poate spune despre zoroastrism . Acest lucru este exprimat într-o măsură mai mică în religiile indiene . Dar totuși, adepții oricărui grup religios, chiar și o confesiune separată în cadrul unei religii, își afirmă întotdeauna dreptatea. Protestanții în raport cu catolicii , calviniștii în raport cu luteranii , penticostalii în raport cu alți evanghelici și așa mai departe. [65]
Pe 26 decembrie 2011, ISKCON rusă a emis o declarație oficială în care a remarcat că „inadecvarea acuzațiilor pe care se întemeiază acuzația de extremism este evidentă nu numai pentru specialiști”. [66] Autorii recursului au citat două fragmente din opinia experților din Kemerovo, în care experții au concluzionat că a existat extremism în text pe baza unor fraze scoase din context. [66]
Agenția de informare „ Rosbalt ” a remarcat că citatele din mass-media din concluzia experților din Kemerovo „au revoltat comunitatea culturală din Rusia și India”. [67]
Recenzorii lui Nezavisimaya Gazeta Andrey Melnikov și Lidia Orlova în articolul „Depinde de Krishna” au remarcat că „conform savanților religioși” în predica sa, Prabhupada „nu a încercat să adapteze textul antic la ideile moderne despre normele controverselor religioase”. , el a folosit rânduri arhaice de vorbire” decât și explică prezența în cărțile sale a „însuși „nepolițenia” pe care autorii recenziilor anti-Krishna o consideră jignitoare pentru atei și adepții altor tradiții, când cuvintele „proști” și comparațiile cu Li se adresează „porcii care mănâncă ape reziduale”, în acel moment, după cum înșiși Hare Krishna au „subliniat în mod repetat că, în conformitate cu această logică, se poate acuza Sfânta Scriptură de orice tradiție antică de extremism”. [16]
Audierile privind dosarul Bhagvad Gita au fost reluate pe 19 decembrie, la scurt timp după ce instanța a primit rezultatele examinării angajaților KemSU. [62] [68] La întâlnire au fost anunțate rezultatele examinării angajaților Universității de Stat din Kemerovo. [69] În cadrul ședințelor, instanța a luat în considerare și cererea lui Vladimir Lukin , Ombudsmanul pentru Drepturile Omului în Federația Rusă , cu privire la participarea acestuia personal sau a reprezentantului său la proces. Instanța a admis cererea Avocatului Poporului și, în legătură cu implicarea unei noi persoane, a amânat examinarea finală a cazului pentru data de 28 decembrie. [70] [71]
Pe 28 decembrie 2011 a avut loc ultima ședință de judecată. [72] [73] În ajunul acesteia, conducerea ISKCON din Rusia a emis o declarație către mass-media, în care și-a exprimat „alarma cu privire la ceea ce se întâmplă” și „speranța în obiectivitatea instanței”. [74]
Întâlnirea a început la ora 10. [75] Potrivit unui corespondent pentru ziarul Izvestia , „zona din jurul curții și coridoarele au fost pline de Hare Krishna care au venit să-și protejeze altarul”. [75] Cu toate acestea, nici Vladimir Lukin, Avocatul Poporului anunțat anterior pentru Drepturile Omului din Federația Rusă, nici reprezentantul său Nelli Krechetova nu s-au prezentat în instanță . [76] [77] Mai târziu, Lukin a explicat BBC că Krechetova era în vacanță, iar la proces au fost prezenți avocații care îi reprezintă pe ombudsman. [patru]
Reprezentanții apărării au cerut permisiunea de a filma întâlnirea. [4] Președintele judecătorului, Galina Butenko, a admis parțial moțiunea, permițând (atât reprezentanților presei, cât și reprezentanților apărării) să filmeze audierea „pentru mai mult de jumătate de oră”. [4] [78]
În timpul întâlnirii, G. Butenko a citit textul examenului pregătit de angajații KemSU. [79] Reprezentanții apărării au remarcat că experții de la Kemerovo nu au ajuns la o concluzie comună că opiniile lor se contrazic reciproc și că s-au bazat în analiza lor pe cont propriu și nu pe metode științifice general acceptate, „depășind astfel competența lor”. [59]
Reprezentantul apărării, Alexander Shakhov, a cerut instanței să adauge cauzei o revizuire a expertizei Kemerovo de către Olga Orlova, profesor la Universitatea Pedagogică de Stat din Tomsk , care „a pus sub semnul întrebării natura științifică a expertizei” specialiștilor din Kemerovo. [79] Shakhov, în special, a subliniat că „evaluarea pune sub semnul întrebării principalele dovezi – concluzia unei examinări cuprinzătoare. Un lingvist specialist [de la Universitatea Pedagogică din Tomsk], care are mai multă experiență în munca de expert, își critică concluzia - partea lingvistică și poate indica instanței că această concluzie nu poate fi fundamentată ca probă. [80] G. Butenko a examinat documentul și a anunțat că, conform Olga Orlova, în timpul examinării de la Kemerovo, „procedurile de examinare au fost încălcate…, această examinare nu poate fi numită cuprinzătoare, deoarece [a] fost efectuată de specialiști separat”. [80] Reprezentantul parchetului a obiectat că în încheiere „expertul a dat propria apreciere a probelor”, care este apanajul instanței. [80] Ca urmare, G. Butenko a acceptat petiția Hare Krishna de a atașa revizuirea cazului, dar a refuzat să citeze experții care au condus examinarea. [80]
După aceea, reprezentanții apărării au solicitat includerea în dosarul studiului a textului „Bhagavad Gita As It Is” , realizat de experți din Barnaul . [60] Oamenii de știință din Barnaul au fost puse aceleași întrebări ca și celor de la Kemerovo, dar concluziile lor s-au dovedit a fi „absolut opuse”. [59] După cum au remarcat reprezentanții apărării, spre deosebire de examinarea Kemerovo, studiul Barnaul a fost realizat folosind metode științifice descrise în textul avizului expert, care a fost de trei ori mai mare ca volum decât studiul Kemerovo. [59]
Reprezentanții apărării au afirmat că prezența contradicțiilor în concluziile experților necesită o a doua examinare și au solicitat numirea unui nou examen psihologic și lingvistic cuprinzător. [59] Reprezentanții apărării au mai subliniat instanței de judecată lipsa unei analize cuprinzătoare a textului în examenul deja efectuat și lipsa diplomelor academice de la experții Kemerovo. [58] Reprezentanții apărării au informat instanța că dorința de a efectua un nou examen „a fost exprimată de oameni de știință din Barnaul, Urali și Sankt Petersburg” și au prezentat instanței o listă de „specialiști competenți”. [58] [79] G. Butenko, însă, a spus că nu vede niciun motiv să nu aibă încredere în opinia experților din Kemerovo și a respins cererea pentru o nouă examinare. [81]
După dezbaterea părților, G. Butenko s-a retras pentru a lua o decizie. [82] Ea a anunțat verdictul la ora locală 18.00. [58] [75] Judecătorul a considerat argumentele reclamantului neconvingătoare și a declarat că cererea procuraturii de a recunoaște Bhagavad Gita ca fiind extremistă a fost respinsă. [83] G. Butenko nu a găsit niciun motiv pentru a recunoaște Bhagavad Gita așa cum este ca literatură extremistă, observând că cartea este „una dintre interpretările scripturii sacre hinduse Bhagavad Gita” [84] și concluzionand că
Textul cărții „Bhagavad Gita As It Is” nu conține declarații cu caracter motivant, îndemnuri la acțiuni ostile sau violente împotriva persoanelor de o anumită apartenență confesională, națională, etnică, precum și declarații care justifică săvârșirea unor astfel de acțiuni. [85]
Potrivit presei, cuvintele judecătorului „s-au înecat literalmente în aplauzele entuziaste ale adepților lui Krishna”. [75] Hare Krishnas a spus presei că „s-a făcut dreptate” și că acceptă verdictul „cu umilință și fără nicio răutate”. [75] Reprezentanții parchetului din Tomsk au refuzat să comenteze și au părăsit în grabă sala de judecată. [75] Nu se știe dacă parchetul va contesta verdictul. [83]
Reacția la decizia Judecătoriei LeninskyAvocatul lui Krishna, Alexander Shakhov, a declarat presei că „decizia acestui judecător arată că Rusia devine o societate cu adevărat democratică”. [86] Într-un interviu acordat RIA Novosti , Șahhov a remarcat că, în opinia sa, „principiile justiției au triumfat în decizia instanței”. [72] Liderul comunității Tomsk Hare Krishna, Enver Izmailov, a declarat pentru Reuters că decizia instanței indică „posibilitatea dialogului cu autoritățile”. [87] Într-un interviu acordat Gazeta.Ru , președintele Consiliului ISKCON al Rusiei, Radha Damodar, a considerat că este puțin probabil ca „procesul s-ar fi încheiat în acest fel dacă nu ar fi intervenit niciun alt stat”. El și-a exprimat satisfacția pentru faptul că „instanța a avut suficientă inteligență și competență pentru a lua decizia corectă” și a remarcat că „Probabil, iluminarea în capul oamenilor a venit cu adevărat și nu s-a întâmplat nimic groaznic. Trebuie făcut ceva pentru ca instanțele laice să nu judece religia, cazul nostru arată că acest lucru nu este adevărat.” [83]
Potrivit radioului Vesti FM , refuzul instanței de a recunoaște cartea ca fiind extremistă a fost salutat de indologii ruși. [88] Evgenia Vanina de la Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe a spus că percepe verdictul ca „o victorie a bunului simț”, menționând că „orice text religios poate fi citit și numit extremist”. [88]
Potrivit lui Alexander Dvorkin , un lider al mișcării anti-sectare ortodoxe, președinte al Consiliului de experți pentru expertiza religioasă de stat din cadrul Ministerului Justiției al Federației Ruse , decizia instanței a predeterminat „ presiunea politică externă pe care Hare Krishna a putut-o face. mobiliza." [88] O opinie similară au fost exprimate de jurnaliștii de la Nezavisimaya Gazeta Andrei Melnikov și Lidia Orlova. Într-un articol publicat pe 18 ianuarie 2012, „Depinde de Krishna”, ei notau că „nu poate fi exclus ca, pe lângă argumentele apărării, circumstanțe speciale, extrajudiciare, să fi influențat decizia instanței. Și anume, presiunea puternică exercitată asupra Rusiei de către departamentul diplomatic al Indiei”. [16] Judecătorul federal în retragere Serghei Pashin , la rândul său, și-a exprimat îndoiala că politica ar fi putut influența decizia instanței. [89] Pashin a remarcat că
Parchetul, de fapt, este un organ executiv, deși nu recunoaște întotdeauna acest lucru. Prin urmare, depunerea unui proces în sine ar putea fi asociată cu unele preferințe politice. Dar instanța este independentă, iar decizia sa nu trebuie dictată de motive politice. În general, astfel de documente - opiniile diplomaților sau articolele din ziare - nu sunt atașate la dosarul cauzei. Dar, desigur, instanța acceptă, de exemplu, câți adepți are cutare sau cutare opera sau mișcare, în ce măsură acești adepți respectă legea. Desigur, instanța trebuie să țină cont de atmosfera din jurul acestei situații. Într-o oarecare măsură, desigur, se ține cont de părerea diplomaților, dar nu este o dovadă. [89]
Publicația de internet Vzglyad.ru a menționat că Rusia a reușit să stingă „un scandal internațional major cu India, iar una dintre instanțele din Tomsk a ajutat la acest lucru”. [89] Agenția de presă Rosbalt a raportat decizia instanței într-un articol intitulat „Bhagavad Gita salvată pentru cultura rusă”. [90] Agenția, în special, a remarcat că „politicienii și personalitățile publice din India au acceptat cu entuziasm decizia curții din Tomsk, care a refuzat să recunoască traducerea și interpretarea anticului tratat religios și filozofic Bhagavad Gita ca extremistă” [91] ] și The Times of India au raportat că verdictul curții din Tomsk a provocat jubilație în rândul hindușilor din întreaga lume. [92]
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe indian a numit verdictul curții „o soluție prudentă pentru o problemă sensibilă”. [84] Ministrul indian de externe S. M. Krishna și-a exprimat satisfacția față de decizia curții și „a mulțumit guvernului rus pentru sprijinul acordat”. [92] [93] Decizia instanței a fost salutată de ambasadorul Indiei în Rusia, Ajay Malhotra . [94] În special, el a spus: „Verdictul respectatului judecător din Tomsk, care a respins cererea în cazul Bhagavad Gita, merită aplauze. Este foarte plăcut să știi că această problemă este în sfârșit rezolvată și lăsată în urmă. [95] Directorul Departamentului Eurasia al Ministerului de Externe indian, Ajay Bisaria, a considerat că „rațiunea și bunul simț au prevalat la proces”. [89] El a declarat pentru Interfax : „Aceasta este o veste grozavă, am aflat despre decizia pozitivă a tribunalului din Tomsk de la ambasadorul Indiei în Rusia, Ajay Malhotra, care și-a ținut constant degetul pe puls pe parcursul întregului proces. Este îmbucurător faptul că poziția noastră clară față de colegii noștri ruși și eforturile comune au fost încununate de succes.” [91] Purtătorul de cuvânt al Congresului Național Indian , Rashid Alvi , și-a exprimat „mare satisfacție” față de decizia instanței, menționând că judecătorul „a ținut cont de sentimentele Indiei” și că verdictul instanței a „relaxat tensiunea” dintre India și Rusia. [23] Ambasadorul Rusiei în India, Alexander Kadakin , a remarcat: „De la bun început, ne-am așteptat ca justiția să prevaleze și ca acest episod nefericit să nu umbrească relațiile noastre de prietenie testate în timp”. [89]
După anunțarea verdictului din 28 decembrie 2011, reprezentanții parchetului din Tomsk au anunțat că vor decide să depună recurs după 10 ianuarie 2012. [96] La 29 decembrie, serviciul de presă al parchetului a explicat că parchetul nu a primit încă partea de motivare a hotărârii instanței, motiv pentru care nu au posibilitatea de a decide dacă va contesta sau nu decizia. [96] La 25 ianuarie 2012, serviciul de presă al Judecătoriei Leninsky a raportat că la 23 ianuarie, procuratura a depus contestație împotriva deciziei instanței. [97] [98] Concomitent cu prezentarea, procurorul a formulat cerere de restabilire a termenului procesual ratat pentru motive temeinice de recurs. [99] La 26 ianuarie, Judecătoria Leninsky a admis cererea de restabilire a termenului de depunere a apelului de către parchet și a transferat cazul Tribunalului Regional Tomsk pentru examinarea recursului. [100] [101] Societatea Tomsk pentru Conștiința lui Krishna a anunțat că nu va contesta decizia instanței de a lua în considerare recursul în cazul Bhagavad Gita așa cum este . [102] Avocatul lui Krishna, Alexander Shakhov, a declarat pentru Interfax că „procurorul are dreptul de a face apel la decizia instanței” și a subliniat că Hare Krishna își va apăra poziția în Tribunalul Regional din Tomsk. [103] La 14 februarie 2012, serviciul de presă al Tribunalului Regional Tomsk a anunțat că pe 6 martie instanța va examina recursul procurorului din Tomsk împotriva refuzului instanței de fond de a recunoaște Bhagavad Gita ca extremist . [104] [105] [106] [107] Pe 22 februarie, pe site-ul instanței a apărut un mesaj că ședința cauzei a fost reprogramată de la 6 martie la 20 martie. [108]
Reacție la recursOlga Iovleva, jurnalistă care a reflectat procesul în presa din Tomsk, a remarcat că nu se știe care au fost „motivele întemeiate” pentru care parchetul a depășit termenul procedural de contestare. [109] Potrivit lui Iovleva, „autoritățile așteptau pur și simplu „binele” din eparhie. Până la urmă, dependența dintre acțiunile forțelor de securitate, printre care se numără din ce în ce mai mulți fanatici ortodocși, și Biserica Ortodoxă Rusă a fost de mult timp evidentă”. [109] Iovleva și-a exprimat, de asemenea, opinia că motivul recursului a fost prezența în rândurile procurorilor a unui număr considerabil de „fanatici ai Bisericii Ortodoxe Ruse care nu au putut să se împace cu decizia instanței, care nu au vezi extremismul în vechiul tratat indian”. [109]
La 1 februarie 2012, procurorul regiunii Tomsk, Vasily Voikin, la o conferință de presă la centrul regional de presă al agenției RIA Novosti , a declarat reporterilor că procuratura a depus un recurs împotriva deciziei instanței pentru a „obține un justificare clară din punct de vedere juridic pentru respingerea cererii.” [110] Voikin, în special, a spus că, în opinia parchetului, decizia Judecătoriei Leninsky a fost „insuficient motivată din punct de vedere juridic” și că în decizie „nu mai există o abordare juridică, ci mai mult o abordare. de oportunitate sau inadecvare”, în timp ce parchetul „dorește să aibă o interpretare juridică mai clară – de ce cererea a fost respinsă de instanță. [110]
Pe 16 februarie 2012, Alexander Buksman, prim-adjunct al procurorului general al Federației Ruse, și-a exprimat opinia. În timpul unei călătorii la Tomsk, Buksman le-a spus reporterilor că procesul a fost înțeles greșit de societate. [111] [112] Buksman, în special, spunea: „Aici este important să separăm grâul de pleava, deoarece în societate această problemă este prezentată în așa fel încât procuratura se opune în general fundamentelor acestei religii. Dar nu vorbim despre asta, ci doar despre faptul că în traducerea în limba rusă au apărut niște momente care fie mărginesc, fie trec dincolo și sunt apropiate de manifestări extremiste, în legătură cu care procuratura a apelat la autoritățile competente. [113] Un alt procuror general adjunct, Ivan Semchishin, făcând ecou colegului său, a declarat că „de fapt, procurorul a cerut ca nu textul canonic al scripturii hinduse să fie recunoscut drept extremist, ci versiunea rusă a comentariului acestei cărți, publicată anterior în engleză. Din acest motiv, procurorul este obligat astăzi să-și apere pretențiile la Curtea de Apel.” [113]
Cunoscutul blogger, jurnalist și om de afaceri pe internet Anton Nosik a remarcat că într-un stat de drept nu pot exista decât două motive pentru contestarea unei hotărâri judecătorești care a intrat în vigoare: cu care decizia sa este ilegală. Fie au fost dezvăluite anumite circumstanțe noi care nu au fost luate în considerare în cadrul examinării anterioare, iar cazul trebuie reexaminat luând în considerare acestea. [114] Nu existau astfel de motive, în legătură cu care procurorul Fedotov a propus un nou motiv: „să anuleze decizia instanței din cauza faptului că nu coincidea cu poziția parchetului”. [114] Nosik a notat că
De fapt, întreaga prezentare a apelului a procurorului orașului Tomsk la tribunalul regional constă într-o repovestire a tuturor acelorași argumente care, în urma unui proces de șase luni la Tribunalul Districtual Leninsky, au fost deja respinse. Singurul lucru pe care procurorul Fedotov l-a adus noului său opus, în comparație cu declarația pe care a făcut-o deja la 30 iunie 2011, a fost o serie de greșeli gramaticale grosolane în scrierea numelor străine și a adjectivelor rusești. [114]
Observatorul Portal-Credo.Ru , Vladimir Yakovlev, a remarcat că „rezerva domnului Buksman că procuratura nu are nimic împotriva acestei doctrine religioase, la drept vorbind, este puțină consolare. Se poate observa cu ochiul liber că prin încercarea lor de a interzice cartea, procuratura încearcă de fapt să interzică activitățile unei întregi organizații religioase care se concentrează pe această carte. [115]
Avocatul Poporului Tomsk Nelli Krechetova a spus: „Acum, după cum am înțeles, compensația a dispărut. Acum nu mai este o carte extremistă, ci un comentariu, în plus, în traducere rusă.” [116] Krechetova a mai opinat că, după reluarea procesului, „Tomsk în ochii lumii întregi nu arată ca un centru universitar, ci o fortăreață a fanatismului religios”. [116]
Pe 22 februarie, șeful influentei organizații hinduse de extremă dreapta Vishwa Hindu Parishad (VHP), Praveen Togadia , a comentat situația . El și-a exprimat sprijinul pentru hindușii ruși, spunând într-un interviu pentru The Times of India că este hotărât să „lupte la nivel internațional pentru drepturile hindușilor și identitatea lor”. [117]
Pe 19 martie 2012, Nezavisimaya Gazeta a publicat un articol al observatorului politic Vladimir Skosyrev, „Cartea Sfântă a hindușilor este din nou judecată”. [118] Skosyrev a remarcat că procesul „a provocat deja proteste violente în India și a aruncat o umbră asupra reputației Rusiei ca stat democratic laic”. [118] Cu toate acestea, în ciuda acestui fapt, procurorul Tomsk a contestat decizia instanței de fond, care a refuzat să recunoască munca ca extremistă. [118] Potrivit lui Skosyrev, un nou proces al acestei probleme în instanță ar putea „aprinde din nou pasiuni” în India prietenoasă cu Rusia și „aruncă o umbră asupra reputației Rusiei ca stat laic democratic”. [118] Skosyrev scrie că, din motive neclare, procurorul a decis din nou să inițieze un dosar, a cărui examinare este în mod clar dăunătoare politicii externe a Rusiei. [118] Autorul articolului a amintit că acum Moscova și Delhi numesc oficial relațiile ruso-indiene „relații de parteneriat strategic privilegiat”. Nu au existat conflicte politice între Rusia și India de mai bine de 60 de ani, dar scandalul provocat de proces a amenințat să complice relațiile ruso-indiene. [118]
Examinarea de către Tribunalul Regional Tomsk a recursului procurorului din Tomsk împotriva refuzului instanței de fond de a recunoaște cartea extremistă „Bhagavad Gita așa cum este” a durat două zile. Apelul a fost examinat de Colegiul Judiciar pentru Cauze Civile prezidat de Vicepreședintele Tribunalului Regional Tomsk Larisa Shkolyar [119] [K 8] . Prima întâlnire a început pe 20 martie 2012 la ora 14:00 și a durat aproximativ cincisprezece minute [120] [121] . Pentru ședință a fost aleasă cea mai mare sală a Tribunalului Regional din Tomsk, dar chiar și ea abia a găzduit pe toți cei care doreau să fie prezenți la proces. [122] În total, aproximativ trei duzini de Hare Krishna și membri ai publicului au apărut în instanță, printre care se număra și președintele Asociației Indienilor din Rusia, Sanjit Kumar Jha [123] .
Parchetul a solicitat ca procesul să fie închis jurnaliştilor, dar instanţa nu a fost de acord cu argumentele procuraturii şi a permis jurnaliştilor să participe la proces şi la filmare [122] . Interesele procurorului din Tomsk Viktor Fedotov [K 9] au fost reprezentate în instanță de asistenții săi Marina Osipova și Elena Selezneva. [119] În timpul procesului, aceștia au cerut timp pentru a se familiariza cu plângerea apărării cu privire la depunerea recursului. [124] Instanța a fost de acord să acorde parchetului timp să examineze plângerea și a amânat până în dimineața zilei de 21 martie. [125] [126] Ekaterina Karpenko, angajată a centrului de presă al instanței, a explicat că parchetul nu a citit anterior plângerea apărării, deoarece reprezentanții apărării nu au trimis o copie a obiecțiilor lor către departamentul din în timp util. [127] Avocatul lui Krishna, Alexander Shakhov, a declarat reporterilor că într-o plângere împotriva parchetului, apărarea și-a exprimat „dezacordul cu argumentele agenției cu privire la prima examinare a cazului în instanța de fond”. [124]
Şedinţa de judecată 21 martie 2012Pe 21 martie 2012, ședința de judecată a început la ora 9.15 și a durat puțin peste o oră [128] . În cadrul examinării recursului, reprezentantul parchetului a afirmat că instanța de judecată a interpretat greșit legislația privind definirea conceptului de „extremism”, considerând îndemnurile la activitate extremistă exprimate prin orice acțiuni ca o condiție prealabilă a extremismului [128] . Dar, potrivit reprezentantului parchetului, în Rusia „orice propagandă care incită la orice fel de ură” este interzisă [128] . Apărarea, la rândul ei, a susținut interpretarea instanței de fond [128] . Judecătorul a întrebat și reprezentanții parchetului dacă cetățenii care au perceput cartea ca un îndemn la comiterea unor acțiuni extremiste au aplicat organelor de drept [128] . Reprezentanții parchetului au raportat că a existat un apel din partea unei femei dintr-o altă regiune a Rusiei, care a spus că cartea conține discriminare bazată pe apartenența religioasă [128] . La dosarul cauzei nu a fost însă prezentată nicio dovadă a acestui recurs [128] .
Elena Selezneva a declarat că toți experții din Tomsk și Kemerovo, fără excepție, au confirmat prezența extremismului în Bhagavad Gita așa cum este și că nu trebuie să fii un savant religios, psiholog sau lingvist pentru a vedea extremismul în carte [42] [ 119] . Selezneva a citit o declarație „extremistă” din carte, care spunea că era datoria fiecărui războinic să lupte pentru o cauză dreaptă. [K 10] [42] . Marina Osipova, la rândul ei, a insistat că, de fapt, procuratura a cerut să recunoască drept extremist nu întregul Bhagavad Gita așa cum este , ci doar comentarii la acesta [119] .
După o scurtă dezbatere, instanța s-a retras în sala de deliberare și după trei sau patru minute a anunțat decizia, în care a respins recursul procurorului din Tomsk împotriva refuzului instanței de fond de a recunoaște Bhagavad Gita ca extremist [129]. ] [130] [131 ] Astfel, tribunalul regional a confirmat decizia tribunalului districtual Leninsky, care a refuzat să recunoască cartea ca extremistă în decembrie 2011. [132] . Acum, în cazul în care parchetul decide continuarea procedurii, procurorul regiunii Tomsk va trebui să depună o prezentare de casare la Colegiul Judiciar pentru Cauze Civile al Tribunalului Regional Tomsk [133] [134] .
Partea motivațională a deciziei Tribunalului Regional TomskLa 6 aprilie 2012 a fost publicată partea de motivare a hotărârii recursului, în care se menționa că colegiul Tribunalului Regional Tomsk a respins recursul procurorului din Tomsk împotriva refuzului instanței de fond de a recunoaște cartea extremistă „Bhagavad”. Gita As It Is” , deoarece nu a considerat dovedit ceea ce s-a afirmat în argumentele recursului [135] . În special, partea de motivare a deciziei a precizat că „contestația parchetului nu conține nicio referire la împrejurări care să indice că există temeiuri de anulare a deciziei” de a refuza recunoașterea cărții ca fiind extremistă și că instanța de fond a făcut concluziile corecte despre absența informațiilor din cartea „incitarea la ură sau dușmănie” pe baza apartenenței la o anumită religie [136] .
Tribunalul Regional a arătat că, potrivit dreptului internațional, fiecare are dreptul la libertatea de conștiință și religie, iar statul trebuie să prevină și să elimine discriminarea pe bază de religie și credință [135] . Conform Constituției Federației Ruse , Rusia este un stat laic în care nu există religie oficială și niciunul dintre crezurile nu poate fi preferat sau obligatoriu [135] . Curtea a arătat însă că, potrivit documentelor normative internaționale și rusești, există anumite restricții ale libertății de conștiință și religie asociate cu interzicerea instigării la ură [135] . În acest sens, instanța a reținut că organizațiile religioase Hare Krishna care distribuie Bhagavad Gita așa cum este sunt înregistrate legal în Rusia, iar din încheierea examinării cărții rezultă că aceasta „nu conține apeluri la acțiuni directe împotriva persoanele aparținând altor confesiuni care le amenință viața, sănătatea, bunăstarea materială, sunt de natură ofensatoare și justificate prin apartenența acestor persoane la această confesiune, justificare sau justificare a activității extremiste” [135] .
Curtea regională a subliniat că opinia expertului nu conține o concluzie fără echivoc că comentariile lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada „cere la acțiuni agresive împotriva cuiva, includ declarații despre inferioritatea naționalităților, justifică acțiuni extremiste împotriva unuia sau altui grup religios...” [ 135] . Instanța regională a reținut că instanța de fond, contrar opiniei parchetului, și-a dat aprecierea declarațiilor experților, iar dezacordul parchetului cu aceasta nu indică deloc eroarea acestei aprecieri [135]. ] . Instanța a subliniat că la luarea deciziei a avut în vedere „lipsa în dosarul cauzei a unor probe care să confirme că oricare dintre cetățenii adepți ai altei religie... a văzut în aceasta declarații care le-au jignit credința... ca precum și lipsa de informații conform căreia cartea… este percepută nu ca o operă literară, ci ca un material tipărit care solicită implementarea unor activități extremiste…” [135] . Decizia a reținut că concluzia instanței de fond că „fiecare religie urmărește să-și afirme caracterul propriu și cuprinzător și falsitatea altor învățături religioase” s-a bazat pe mărturia experților interogați [135] . Colegiul instanței de a doua instanță a considerat corectă hotărârea potrivit căreia „conflictul doctrinar al sistemelor religioase nu se manifestă întotdeauna sub forma unei confruntări ireconciliabile, fapt dovedit de istoria Rusiei, care este un exemplu de posibilitate de conviețuire fără conflicte. a diferitelor religii şi confesiuni” [135] . Spre deosebire de opinia parchetului, colegiul tribunalului regional nu a văzut în decizia instanței districtuale o interpretare incorectă a normelor legislației ruse și a dreptului internațional și nu a găsit motive pentru o evaluare diferită a probelor enumerate. decât cele prevăzute în decizia atacată [135] .
Reacția la decizia Tribunalului Regional TomskPotrivit lui Serghei Levanenkov, un corespondent RIA Novosti care a fost prezent la întâlnire , Hare Krishna și membrii publicului au primit decizia instanței cu aplauze [128] . Elena Selezneva, reprezentant al parchetului, a declarat jurnaliştilor că procurorul regional Vasily Voikin va decide asupra unui recurs după citirea părţii de motivare a deciziei instanţei [128] . Avocatul ISKCON, Alexander Shakhov, a declarat reporterilor că a considerat decizia instanței „absolut corectă, rezonabilă și, cel mai important, legală” [137] . În ciuda acestui fapt, el a sugerat că decizia va fi din nou atacată de parchet [137] . Președintele Consiliului Comunităților Hinduse din Rusia și al Asociației Indienilor din Rusia, Sanjit Kumar Jha , a declarat într-un interviu acordat presei că „azi s-a făcut dreptate” [138] . De asemenea, el le-a spus reporterilor că crede că sistemul de justiție rus „va lua decizia corectă” și și-a exprimat recunoștința tuturor celor care i-au susținut pe Hare Krishna [138] .
După încheierea ședințelor de judecată, în centrul de presă al agenției Interfax-Siberia a avut loc o conferință de presă, la care Sanjit Kumar Jha și-a exprimat opinia că lipsa cunoștințelor despre hinduism a fost motivul litigiului din jurul Bhagavad Gita As. Este . _ El a declarat că Asociația Indienilor din Rusia intenționează să desfășoare lucrări de informare a rușilor despre hinduism [139] . Potrivit lui Jha, hindușii ruși au încercat deja de multe ori să stabilească un dialog cu alte confesiuni din Rusia, dar până acum fără succes [139] . Jha a menționat că Consiliul Comunităților Hinduse din Rusia [139] a fost creat pentru dialogul cu alte credințe, informând publicul despre hinduism și stabilind un dialog cu alte credințe . Jha și-a exprimat încă o dată satisfacția față de decizia Tribunalului Regional din Tomsk și și-a exprimat recunoștința față de justiția rusă și oamenii de știință care au vorbit în apărarea cărții [139] .
După cum a menționat mass-media, India a salutat decizia Tribunalului Regional din Tomsk [140] [141] . Ambasadorul Indiei în Rusia, Ajay Malhotra , și-a exprimat satisfacția față de verdictul instanței și și-a exprimat speranța că această problemă va fi soluționată [140] [142] . Un purtător de cuvânt al Ministerului indian al Afacerilor Externe a emis o declarație, care spunea, parțial:
Suntem încântați să aflăm că venerabila instanță regională din Tomsk, Siberia, Federația Rusă, a respins apelul procurorului local și a menținut verdictul instanței de fond în cazul privind cartea Bhagavad Gita așa cum este. Salutăm decizia venerabilei instanțe regionale și ne exprimăm recunoștința tuturor prietenilor noștri din Rusia, datorită eforturilor cărora a fost posibil un astfel de rezultat al cazului. [143]
International Herald Tribune a publicat un articol „Victoria hindusă ar putea calma furia Indiei asupra Rusiei” [144] . Editorialistul ziarului, Harvey Morris, a remarcat că decizia curții regionale din Tomsk a ajutat Rusia „să iasă din cearta jenantă cu India” și a salvat relațiile ruso-indiene de la o deteriorare ulterioară[ 144]. Agenția de presă Reuters a menționat că, după ce a respins apelul procurorului, instanța a prevenit un conflict diplomatic ruso-indian cu câteva zile înainte de vizita președintelui Dmitri Medvedev în India [K 11] [145] . Columnista pentru revista americană Foreign Policy Hanna Trudeau a remarcat că instanța a luat o decizie în ajunul vizitei lui Dmitri Medvedev în India pentru a participa la summitul șefilor țărilor membre BRICS [146] . Trudeau a opinat că, menținând decizia instanței de fond, este posibil ca instanța regională să fi „ținut cont de opinia parlamentarilor indieni care au protestat și și-au făcut drumul anul trecut” [146] .
Agenția de știri guvernamentală din Malaezia Bernama a raportat că hindușii din întreaga lume au salutat hotărârea [147] . Agenția a citat cuvinte dintr-un apel al activistului hindus american Rajan Zed, care și-a exprimat recunoștința instanței, menționând că interzicerea cărții ar răni profund sentimentele religioase ale credincioșilor [147] . Potrivit lui Zed, această decizie a instanței „se potrivea unei societăți democratice, deschise și pluraliste” [147] .
Cunoscutul activist rus pentru drepturile omului Lev Ponomarev și-a exprimat opinia că sistemul judiciar rus a putut înțelege corect situația [148] . Decizia în favoarea Hare Krishna a fost luată deoarece în acest caz instanța a acționat independent, fără presiuni din partea parchetului și a autorităților de anchetă [148] .
O figură ortodoxă anti-sectară și unul dintre apropiații lui A. L. Dvorkin , avocatul Alexander Korelov, a spus că decizia Tribunalului Regional Tomsk a fost coruptă . [149] Pe blogul său personal, Korelov a scris că, potrivit informațiilor primite de la angajații Curții Regionale din Tomsk, activiștii pentru drepturile omului și înalți oficiali ai Curții Supreme a Federației Ruse au exercitat presiuni asupra procesului [149] . Korelov a mai spus că este mulțumit de rezultatele procesului. [149] Potrivit lui Korelov, instanța nu a găsit nimic condamnabil în faptul că „fondatorul sectei Hare Krishna”, Prabhupada, numește necredincioșii prin nume nemăgulitoare, iar aceasta înseamnă automat permisiunea de a aplica aceiași termeni în relație. lui Hare Krishnas [149] . În special, Korelov a sugerat că acum ar putea să-i cheme pe Hare Krishna în termeni ofensivi și nu ar avea nicio bază legală pentru a-i reproșa acest lucru, pentru că „puteți oricând să vă referiți la decizia instanțelor din Tomsk și să spuneți că există deja o instanță judiciară. precedent” [149] .
Indologul Irina Glushkova a remarcat că „Tomsk Kurukshetra ” s-a încheiat conform legilor genului basmului: bunătatea și rațiunea au câștigat, întruchipate în personajele pozitive ale Mahabharata - frații Pandava [41] . Drept urmare, Hare Krishna au putut să continue cu calm să studieze textul lor sacru, iar summitul șefilor țărilor membre BRICS de la Delhi, la care a participat președintele Dmitri Medvedev, nu a fost umbrit de umbra „răului”. „ Kauravas [41] . Potrivit lui Glushkova, această victorie a devenit posibilă datorită poziției competente din punct de vedere juridic de apărare a cărții în instanță și convingerea fermă a hindușilor ruși că au dreptate [41] . Tocmai această convingere le-a permis „să îndure cu demnitate greutățile care le-au căzut în soarta” [41] .
La 29 mai 2012, procurorul regiunii Tomsk, Vasily Voikin, a declarat pentru RIA Novosti că procuratura regională nu va face apel împotriva deciziei instanței de a refuza recunoașterea Bhagavad Gita ca fiind extremistă [150] [151] . De el depindea hotărârea definitivă asupra recursului [152] . Avocatul Poporului pentru Drepturile Omului din Regiunea Tomsk , Nelli Krechetova , a salutat decizia procurorului regional, spunând că „bunul simț a triumfat” [153] . Krechetova a remarcat că de la bun început a cerut parchetului să retragă „procesul rușinos”, și a recunoscut că „era practic sigură că acest lucru se va termina” [153] . Avocatul Poporului a subliniat că cărțile nu trebuie judecate, ci pedepsite pentru fapte cu caracter extremist, pentru că „clasicii literaturii mondiale sunt și ei ambigui, găsești și acolo o mulțime de lucruri. Dar este imposibil – aceasta este atât libertatea gândirii, cât și libertatea credinței și a conștiinței” [153] .
Procesul a primit o mare acoperire în mass-media rusă și internațională. După cum a remarcat savantul S.I. Ivanenko , multe instituții media au acoperit în mod obiectiv cursul procesului și au prezis corect posibilele consecințe ale acestuia. [29] Procesul a fost difuzat pe multe posturi de radio și canale TV străine. [154] La apogeul procesului din decembrie 2011, subiectul „persecuției hinduismului în Rusia” a fost știrea numărul unu pentru toate mass-media indiene de top. [155]
Tomsk mediaPe 23 august 2011, ziarul Vecherny Tomsk a publicat un articol de Olga Iovleva „Procesul unei cărți indiene a făcut dezonoarea Tomsk-ului pentru întreaga lume”. [156] Autorul articolului și-a exprimat opinia că în acest proces organele de drept au luat partea Bisericii Ortodoxe Ruse, că „poziția autorităților este susținută de eparhia Tomsk ” și că scopul final al interdicției pe carte a fost să interzică activitățile Hare Krishnas. [156] Într-un alt articol publicat pe 30 decembrie pe portalul V Tomsk, același jurnalist a numit procesul „o altă rundă a războiului din Republica Moldova cu Hare Krishnas”, „un proces unic care i-a făcut cunoscut pe nebunii Tomsk mult dincolo de granițele Rusiei. ” [26] Iovleva a numit refuzul instanței de a recunoaște textul Hare Krishna ca extremist o decizie „adecvată” care a lăsat nesatisfăcute ambițiile „ vânătorilor de vrăjitoare ” ortodocși. [26]
The Moscow TimesPe 29 noiembrie 2011, The Moscow Times a publicat un articol al lui Alexander Bratersky „Cartea Sfântă a Hare Krishnas este în pericol de a fi interzisă în Tomsk”. [157] Bratersky a remarcat că, în timp ce „un text hindus central pentru credința Hare Krishna” a fost acuzat de „exprimarea urii religioase, degradarea demnității umane și declararea unei religii mai presus de toate celelalte”, este dificil să-l comparăm cu Meinul lui Adolf Hitler. Kampf .. _ [157]
Într-un articol publicat pe 17 februarie 2012, „Cazul împotriva cărții Krishna va continua”, publicația a exprimat opinia că, potrivit parchetului , „Bhagavad Gita așa cum este” conține „declarații extremiste care denunță creștinismul și proclamă superioritatea. a hinduismului”. [158]
Gazeta.RuGrigory Tumanov, în articolul „Creativitatea antipopulară: cum Krishna și Mickey Mouse devin extremiști” publicat pe 31 august 2011 de ediția online Gazeta.Ru , a remarcat că „comentariul la Bhagavad Gita, care este fundamental pentru hinduși, acum este soluționat la Tribunalul orașului Tomsk. Procuratura consideră că lucrarea scrisă în urmă cu cinci mii de ani, care a devenit cartea de referință a lui Lev Tolstoi, conține declarații care „umilesc onoarea și demnitatea celor care nu sunt adepții lui Krishna”. Reprezentanții Societății pentru Conștiința lui Krishna, acționând ca o persoană interesată din partea apărării, au spus în mod repetat că este o prostie să evaluăm textul sacru antic din punctul de vedere al legislației moderne. [159] Potrivit lui Tumanov, „Concepută ca un instrument de combatere a extremismului, lista operelor de literatură și artă interzise s-a transformat într-un document birocratic fără sens. Datorită dorinței autorităților de supraveghere de a crește indicatorii și legea, care facilitează interzicerea oricărei lucrări, artiștii și teologii sunt înrolați ca extremiști, dar acest lucru nu ajută la combaterea terorii reale în Rusia. [159]
În articolul „Procurorilor nu le-a plăcut Bhagavad Gita”, publicat pe 26 ianuarie 2012, Tumanov a remarcat că „inițial, ceea ce se întâmpla în jurul Bhagavad Gita era cel mai asemănător cu ceea ce mulți activiști pentru drepturile omului numesc „anti-extremism ilegal”. ". [44] În alte două articole, intitulate „Conștiința lui Krishna a venit la tribunal” și „Poarta Bhagavad”, Tumanov a remarcat că aceasta nu este prima dată când „o reacție atât de puternică la o încercare de a recunoaște un anumit text ca extremist vine din frontieră." Anterior, în curtea Gorodishchensky din regiunea Penza , a fost examinat „Testamentul” lui Khomeini . Învățați islamici cunoscuți din întreaga lume au criticat atunci instanța rusă, dar acest lucru nu a salvat munca ayatollahului de la o interdicție. În ceea ce privește cazul Bhagavad Gita, a spus Tumanov, experții intervievați de Gazeta.Ru au considerat că în acest caz șansele unei „achitare” sunt mult mai mari, pentru că „spre deosebire de Iran, care nu are cea mai bună reputație, Rusia este și ea. asociat cu turismul și vânzările de arme...” [83]
The New York TimesCorespondentul la Moscova al The New York Times Glen Cates a remarcat în articolul „The Bhagavad Gita Has a Court Date Set in Russia” că, deși în India ideea interzicerii unui text antic pare incredibilă, în Rusia modernă scoaterea în afara legii a grupurilor și textelor religioase. este o întâmplare comună.. [160] Din Lista Federală a Materialelor Extremiste , actualizată constant , rezultă că „la fel ca hindușii de astăzi, alte grupuri religioase și textele lor au fost anterior vizate de autoritățile ruse”. [160] Cates citează exemplul Martorilor lui Iehova și al Scientologistilor , a căror literatură a fost anterior declarată extremistă de către instanțele ruse. [160]
Într-un alt articol intitulat „Așa cum se concentrează asupra procesului Bhagavad Gita”, Glen Cates a remarcat că procesul „a provocat indignare în India și a forțat guvernul rus să se apere”. [161] Cates a subliniat că ISKCON în Rusia a cunoscut o perioadă de creștere de la căderea regimului sovietic și că nu este prima dată când Hare Krishna ruși trebuie să învingă opoziția din partea Bisericii Ortodoxe Ruse și a autorităților ruse de a contesta acuzațiile de extremism. [161] Ca exemplu, jurnalistul a citat faptul că timp de aproape 10 ani filiala din Moscova a ISKCON a luptat pentru dreptul de a construi un templu în capitala Rusiei . [161]
The Times of IndiaSridjana Mitra Das în „Armele învățării în masă?” (publicat în The Times of India la 22 decembrie 2011) a remarcat că prințul Mughal din secolul al XVII-lea Dara Shikoh a tradus Bhagavad Gita în persană și a fost atât de îmbibat de mesajul său încât existau temeri că nu va apostaza de islam. Cu toate acestea, prințul știa, spre deosebire de procurorii siberieni, că Bhagavad Gita era mai presus de diferențele religioase. [162] Autorul a continuat sugerând că
Interdicția cauzată de frică asupra Gitei într-o țară care a dat lumii odată complexitatea lui Dostoievski și cruzimea șlefuită a lui Turgheniev este un paradox. Totuși, acest episod arată cum anxietățile sociale – incontrolabile și în cele din urmă preluând controlul – își găsesc ținta sub forma unor idei înalte, în special cele care implică interpretări și opinii diferite. <...> Totuși, războiul împotriva diversității și libertății de opinie nu aduce niciodată pace, iar acest lucru îl înțelegem doar citind lucrări precum Gita - și romanele lui Tolstoi .” [162]
Indian ExpressPe 25 decembrie 2011, The Indian Express a publicat un articol al lui Sudhindra Kulkarni „Conexiunea Rusiei cu hinduismul”. Kulkarni, vorbind din postura de „un hindus devotat și un indian laic”, și-a declarat respingerea poziției intolerante a grupurilor marginale din Biserica Ortodoxă Rusă, ale căror activități sunt la fel de reprobabile ca și acțiunile hindușilor extremiști din India, susținând o interzicerea Coranului . [163] După ce a vorbit despre legăturile spirituale și culturale dintre indieni și ruși, Kulkarni a ajuns la concluzia că „între sufletele Indiei și Rusiei” există o „legătură mistică”, și a propus să o întărească. Remarcând că „templurile lui Hare Krishnas din Rusia sunt bune”, Kulkarni a înaintat o propunere liderilor religioși hinduși de a construi un templu mare al Bisericii Ortodoxe Ruse din India. Acesta, potrivit autorului articolului, ar fi un pas către întărirea dialogului dintre hinduism și creștinism . [163]
Nezavisimaya GazetaLa 21 decembrie 2011, Vladimir Skosyrev, în articolul „India a luptat pentru Tomsk Hare Krishnas”, a exprimat opinia că, indiferent de verdictul tribunalului din Tomsk, „este clar că procesul a dat o lovitură reputației. ale Rusiei și relațiile de prietenie ale țării noastre cu India”. [164]
Andrey Melnikov și Lidiya Orlova, în articolul „The Case for Krishna”, au remarcat că „rezonanța care se răspândește” pe trei mări „” din procesul de la Tomsk revine la discuția dacă ISKCON face parte din tradiția hindusă sau o nouă mișcare religioasă . [16] Jurnaliștii au citat opiniile a doi indologi ruși care au exprimat puncte de vedere diferite „cu privire la continuitatea învățăturilor lui Prabhupada în relație cu hinduismul tradițional”, și au remarcat că, așa cum reiese din Bhagavad Gita așa cum este și din alte scrieri ale Prabhupada, „comentariile sale scrise într-o situație de controversă cu susținătorii secularismului occidental modern , precum și cu guru -urile mișcărilor neo-hinduse din secolul XX. [16]
Potrivit autorilor articolului, în lupta împotriva manifestărilor de extremism, concentrarea „pe texte, și nu pe practica comunităților religioase” este ilegală și protejarea securității statului și a drepturilor individuale prin „completarea listei de materiale extremiste și persecutarea în continuare a organizațiilor religioase pentru distribuirea de cărți interzise” nu este productivă. [16] Autorii consideră că, dacă una sau alta organizație religioasă este suspectată de încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenilor sau a legii, nu ar trebui să interzică literatura religioasă, ci „desfășoară activități de căutare operațională în toată completitudinea și complexitatea lor, nu indiferent dacă este un crez nou sau tradițional, duce la încălcarea legii.” [16]
În partea finală a articolului lor, Melnikov și Orlova au vorbit despre sprijinul primit de Hare Krishna din partea guvernului indian. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „tendința recentă când forțele politice și structurile statale ale țărilor străine oferă sprijin politic și diplomatic organizațiilor religioase doar pe motiv că această comunitate desfășoară activități misionare în interesul unei dogme străine influente”. Potrivit autorilor, „O astfel de tendință transformă principiul libertății de conștiință într-o competiție de putere între puteri. Se pare că cine are puterea are dreptate. Există multe exemple în acest sens: rapoartele anuale ale Departamentului de Stat al SUA cu privire la situația cu asociațiile neoprotestante din țara noastră, note ale oficialităților ruși cu privire la arestarea starețului mănăstirii Vatopedi din Grecia și altele.” [16]
În articolul „Nu este chiar o credință nativă”, Vladislav Maltsev a remarcat că „idei destul de ciudate” despre legătura dintre hinduism și istoria Rusiei sunt larg răspândite în India . [165] Maltsev citează dintr-un articol al savantului religios rus Boris Knorre, unde scrie despre activitățile Vishva Hindu Parishad (VHP), o organizație hindusă influentă care sprijină Hare Krishnas:
... în 1985, conducătorii VHP la un congres de la Copenhaga au declarat că în antichitate triburile slave profesau hinduismul și că cuvintele „ Rus ” și „Rusia” provin din sanscrită „ rishiya ” („țara înțelepților”. "), și numele Moscovei - de la " mokshiya " (locul în care sufletul se unește cu Dumnezeu). Se trag concluzii adecvate cu privire la necesitatea reîntoarcerii popoarelor care trăiesc în teritoriile slave în sânul „credinței native”. <...> Vaishnavii ruși de astăzi vorbesc direct despre necesitatea de a căuta rădăcini vedice în Rusia, arătând ca posibile dovezi ale protoculturii vedice antice către „ruinele vechii Arkaim , scrierile Veles și chiar dialectul slavilor. ..". Aici, Vaishnavele ruși (și nu numai ei) fuzionează cu păgânismul rus modern . Deci, ca „exemplu interesant de încercări de a reconstrui ideile precreștine ale slavilor antici”, vorbind în favoarea vedismului lor , centrul Societății pentru Conștiința lui Krishna din Moscova citează Vedele rusești ale lui Alexander Asov . [165]
Maltsev a atras, de asemenea, atenția asupra faptului că celebrul predicator Hare Krishna Vasily Tushkin (Vrajendra Kumar) în prelegerile sale vorbește despre asemănarea „cultelor precreștine ale slavilor cu religia vechilor arieni - hinduismul” și își invită ascultătorii. să accepte religia hindusă ca „o singură protocultură spirituală din care au tras cunoștințe despre ambele civilizații”. [165] Maltsev concluzionează că „un interes deosebit pentru studiul credințelor antice slave se dovedește adesea a fi doar o invitație politicoasă la rândurile „devotaților” Societății pentru Conștiința lui Krishna. Poate că de asta se tem cei din spatele inițiatorilor procesului pentru cartea fondatoare a Hare Krishnas.” [165]
Agenția de Știri PoliticePe 17 februarie 2012, Agenția de Știri Politice a publicat articolul lui Viktor Volkhov „Un cuvânt obscen”. Într-o publicație care critică articolul 282 din legea „Cu privire la contracararea activității extremiste”, Volhov a remarcat că această lege „nu are nimic de-a face cu legea și justiția”, motiv pentru care „practic nu există nimic care să îi reziste în domeniul juridic”. [166] În secțiunea articolului intitulată „Bhagavad Gita așa cum nu există”, Volkhov și-a exprimat interpretarea primei etape a procesului: „Procesul RF împotriva lui Krishna a fost câștigat printr-un knockout . Huligani atei în uniforme de procuror sunt aruncați în praf la picioarele de lotus ale Domnului. scandal international. În următoarele încarnări, toți cei implicați din partea acuzării vor primi cadavrele lui Novodvorskaya . [166]
După ce și-a subliniat înțelegerea sensului principal al Bhagavad Gita (conform căreia Krishna l-a convins pe Arjuna să participe la războiul civil pentru a „rezolva problema suprapopulării”), Volkhov și-a exprimat opinia că conducerea NATO „în mod evident nu finalizează”. „ dacă nu recomandă Bhagavad Gita pentru citire „cel puțin ofițerilor superiori”. [166] Potrivit lui Volkhov, „ar trebui să admitem că procurorii „poate că nu greșesc în totalitate””, pentru că cel mai convenabil este să se aplice „legea idioată” „Cu privire la contracararea activității extremiste” în mod specific textelor religioase. [166] La încheierea articolului său, Volkhov a făcut o „concluzie generală”:
Slavă procurorilor ruși! Ia un leagăn la asta! 800 de pagini de scripturi. Dacă ar fi alunecat? Următorul ar fi probabil Talmudul . Ultimul și singurul care a îndrăznit să facă așa ceva a fost procurorul O. Yu. Vipper în procesul în dosarul Beilis . [166]
RIA Novosti
Pe 27 ianuarie 2012, RIA Novosti a publicat un articol analitic al editorialistului Ilya Ber „Cuvântul religios și cazul extremistului”. [65] Autorul articolului a susținut teza că, potrivit legii ruse privind extremismul, textele sacre de orice religie și, în general, orice texte, pot fi recunoscute ca extremiste. [65] Potrivit lui Ber, procuratura din Tomsk, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe Ruse, a intrat în război împotriva „celei mai populare traduceri de comentarii din lumea occidentală” a Bhagavad Gita, căutând „să fie sacră pentru aproape un miliard de oameni”. locuind pământul, cartea” avea să devină un rând cu pamfletele Martorilor lui Iehova , „Testamentul” ayatollahului Khomeini , cărțile lui Adolf Hitler , Joseph Goebbels și Benito Mussolini . [65]
Behr a remarcat că procuratura și Ministerul rus de Externe au încercat să-i asigure pe ruși și indieni că nu au nimic împotriva Bhagavad Gita în sine, dar sunt în favoarea interzicerii „comentarului rău” scris în anii 1960 de Bhaktivedanta Swami Prabhupada, care, în plus, ar fi distorsionat conținutul Bhagavad-gita de dragul propriilor sale opinii. [65] Cu toate acestea, susține observatorul, „chiar și un studiu superficial al problemei duce la concluzia că acesta nu este altceva decât un truc”, deoarece fără comentarii la Bhagavad Gita va fi imposibil pentru un cititor modern vorbitor de rusă înțelege, și „alții comparabile în popularitate și circulație a comentat Pur și simplu nu există publicații. Behr concluzionează că „de facto este vorba despre interzicerea sau restricționarea cardinală a accesului celor care doresc la scriptura hindusă sacră”. [65] În încheierea articolului său, autorul atrage atenția asupra faptului că „Întreaga istorie a omenirii dovedește că, în primul rând, manuscrisele nu ard, iar în al doilea rând, ideile nu pot fi luptate cu arme sau cătușe. Ei pot fi luptați doar cu alte idei mai puternice.” [65]
Argumentele săptămâniiÎn decembrie 2011, ziarul Argumenty Nedeli a publicat un articol intitulat „Tribunalul din Tomsk jignește un miliard de indieni”. [167] Articolul a menționat că „conform unor analiști, este puțin probabil ca acest proces să fie „performanță de amatori Tomsk”. Se pare că cineva speră să complice deja dificilă cooperare ruso-indiană”. [167]
Slon.ruPe 21 decembrie 2011, ediția de internet Slon.ru a publicat un articol al unui indolog (fost fondator al organizației religioase neo-hinduse Tantra Sangha) Serghei Lobanov. [168] Potrivit lui Lobanov, procesul de la Tomsk de a recunoaște ca material extremist „principalul text sacru al Hare Krishnas – și cu ei sute de milioane de alți hinduși” are loc „în cele mai bune tradiții ale spectacolelor anti-sectare sovietice. ” [168] În acest caz, nu numai o traducere specifică comentată a Bhagavad Gita este condamnată și interzisă, ci, ca urmare, monumentul de renume mondial al gândirii religioase și filozofice din India este condamnat și interzis, deoarece nimeni nu va aflați ce traducere a fost interzisă. [168] Lobanov scrie că se pot avea atitudini diferite față de ediția Hare Krishna a Bhagavad Gita, dar este imposibil să nu ținem cont de faptul că înainte de aceasta „nu i s-a întâmplat nimănui nicăieri” să declari această carte extremistă, deci că în acest sens Rusia era „în fața întregii omeniri”. [168] Lobanov numește procesul „ciudat” și susține că „nu poate să nu ridice o mulțime de întrebări perplexe” chiar și de la cei cărora „nu le place traducerea și comentariul lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada”. [168]
Potrivit lui Lobanov, atunci când traduce și comentează Bhagavad Gita, Prabhupada acționează ca un predicator și misionar al tradiției religioase, el profesează Gaudiya Vaishnavism , care este una dintre varietățile hinduismului. [168] Prabhupada prezintă crezul Vaishnava într-un limbaj simplu pentru publicul occidental și „nu strălucește cu eleganța stilului”. [168] Lobanov consideră că frumusețea originalului s-a pierdut în traducerea lui Prabhupada, dar acest lucru nu poate servi în niciun fel drept motiv pentru interdicție, deoarece, urmând această logică, atât Bibliile pentru copii, cât și repovestirile în proză școlară ale Odiseei lui Homer sau ale lui Shakespeare. tragediile ar trebui interzise . [168] În același timp, hindușilor nu le-a trecut prin cap să interzică Bhagavad-gita, deoarece este o erezie sau „daune aduse moștenirii culturale naționale”, iar ISKCON pentru indieni „nu este un fel de sectă răutăcioasă”. , dar destul de normal și o parte integrantă a hinduismului. [168] Astfel, încercarea de a interzice cartea a dus la complicații în relațiile de prietenie istorice ale Rusiei cu India, unde au avut loc demonstrații anti-ruse și ministrul de externe indian pe nume Krishna a susținut cartea , pentru care procesul Bhagavad Gita. s-a dovedit a fi „doar un scuipat în suflet”. [168]
Lobanov critică traducerea lui Prabhupada, dar în același timp admite că o parte semnificativă a conținutului Bhagavad Gita a fost transmisă de Prabhupada „mai mult sau mai puțin adecvat cu originalul”, așa cum se poate vedea comparând Bhagavad Gita așa cum este cu alte traduceri. [168] Lobanov mai admite că „oricât l-ai critica pe Prabhupada”, în numele dreptății, trebuie spus că se comportă la fel ca mulți alți predicatori misionari. [168] Dacă considerăm că fiecare predicator religios care își promovează cu entuziasm învățăturile este un extremist, atunci „toți cei care într-un fel sau altul sunt angajați în lucrarea misionară vor trebui să fie declarați extremiști” și, în primul rând, misionarii creștini. [168]
Mai mult, Lobanov susține că, chiar dacă se fac afirmații nu la traducere, ci doar la comentariile care conțin atacuri împotriva „demonilor” și „materialiștilor proști”, atunci există mai puțin extremism acolo decât, de exemplu, în Vechiul Testament , „unde. , așa cum a spus un expert, „cazurile de extremism extrem care implică uciderea de femei și copii (se presupune că din voia lui Dumnezeu) sunt mult mai mari decât în toate scripturile hinduse, budiste , jainiste și sikh combinate”. [168] Atunci se poate interzice și Biblia și echivalează cu Mein Kampf scrierile Sf. Ioan Gură de Aur , în care el vorbește aspru „împotriva evreilor și cultului lor de sinagogă”. [168] Într-adevăr, în aceste texte există și un „corpus delicti” – o insultă la adresa religiei evreilor și a antisemitismului . [168] În statul democratic laic care este Rusia, religia este separată de stat. [168] Nici Constituția, nici legislația actuală nu prevăd că numai Hare Krishna cu „Bhagavad Gita așa cum este” pot fi declarați extremiști, și nu creștini. Lobanov rezumă că „oricât de vicleni ar fi reclamanții și experții implicați de ei”, aceleași afirmații pot fi făcute în legătură cu astfel de texte sacre precum Biblia, Coranul și Talmudul . Dacă doriți, puteți găsi în ele și urme de „extremism”, mai ales dacă încercați să implicați „proprii voștri” experți. [168]
Lobanov ajunge la concluzia că „nu cele mai lungi vederi” figuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse se află în spatele persecuției lui Hare Krishnas și cărților lor și că acest proces „a adus o contribuție foarte tangibilă la discreditarea Bisericii Ortodoxe Ruse și a acesteia” sectanți ”, specialiști autohtoni și „experți” din justiție și știință, și alături de imaginea țării ca stat civilizat de drept. Dacă lucrurile vor continua așa, poate că vom aștepta următoarele procese împotriva vrăjitoarelor și noi „academicieni ai poporului” care vor efectua un examen pentru prezența vrăjitoriei. [168] Potrivit lui Lobanov, chiar dacă Biserica Ortodoxă Rusă reușește să „interzică toate ‘sectele’ și să închidă toate bisericile neortodoxe”, acest lucru nu va adăuga niciun respect față de Biserică și nici pentru turma din bisericile sale. [168] Dimpotrivă, va crește semnificativ numărul persoanelor nemulțumite de ea, printre care „există deja departe de adepții lui Prabhupada, și nu numai în țara noastră”. [168]
Radio LibertyProcesul Tomsk a fost acoperit de jurnalista Melanie Bachina pentru Radio Liberty . [R 12] În martie 2012, Bachina a notat că Bhagavad Gita așa cum este a fost tradusă în zeci de limbi și este considerată cea mai populară expunere a textului sacru hindus al Bhagavad Gita din afara Indiei. În timpul procesului, Hare Krishna au încercat să demonstreze că nici cartea, nici ei înșiși nu au avut nimic de-a face cu extremismul. [39] Bachina a remarcat, de asemenea, că Hare Krishna înșiși cred că procesul este îndreptat nu atât împotriva cărții, cât împotriva lor înșiși. [39]
France PresseAgence France-Presse , într-un articol „Russia Stops Attempt to Ban Holy Hindu Text”, a remarcat că procurorii ruși au lansat o „campanie agresivă” pentru a interzice Bhagavad Gita așa cum este în Rusia. [169] Potrivit agenției, încercarea de a interzice textul se datorează temerilor că Hare Krishnas ar putea reprezenta o amenințare la adresa poziției dominante a Bisericii Ortodoxe Ruse în regiunile ruse. [169] Articolul mai spunea că procesul a amenințat în mod neașteptat relațiile tradiționale de prietenie dintre Moscova și New Delhi. [169]
New York Daily NewsPe 18 aprilie 2012, blogul New York Daily News a publicat un articol al editorialistului Alexander Nazaryan „Războiul Rusiei împotriva literaturii religioase: dacă Kremlinului nu îi place, este „extremism””. [170] [171] Autorul a remarcat că, în timp ce candidează pentru următorul mandat prezidențial, „păpușarul șef” al Rusiei, Vladimir Putin , a scris un eseu în care a subliniat „viziunea sa despre o societate multiculturală moderată bazată pe toleranța față de diverse credințe și naționalități”. un fel de „asemănător cu democrația occidentală”.”. [170] Cu toate acestea, a remarcat Nazarian, acest lucru nu funcționează în practică. Ca dovadă, el a citat diverse exemple de interzicere a literaturii religioase, pe care Kremlinul o considera extremistă. Odată cu confiscarea în Daghestan a literaturii teologice islamice extremiste recunoscute și persecuția constantă a Martorilor lui Iehova, Nazaryan a comentat despre procesul Bhagavad Gita așa cum este. [172] Observatorul a remarcat că în ultima vreme, Hare Krishna au „experimentat puterea intoleranței la Kremlin”. [172] Potrivit acestuia, procesul „lung și complet inutil” care s-a încheiat la Tomsk s-a bazat parțial pe „dezgustul oficial” al Kremlinului și al Bisericii Ortodoxe Ruse față de Hare Krishnas. [172] În acest sens, Nazarian a remarcat că unii reprezentanți ai ROC au mers până acolo încât l-au numit pe zeul hindus Krishna „un demon rău, personificarea forțelor iadului care se opun lui Dumnezeu”. [172] Nazaryan concluzionează că, dacă Kremlinul este democratic în vreun fel, este doar „în prejudecățile sale”. [172]
ForbesPe 26 aprilie 2012, ediția rusă a revistei Forbes a publicat un articol al editorului său Andrey Babitsky. [173] Într-o publicație intitulată „Libertatea de exprimare nu are nevoie de arbitri”, Babitsky a numit procesul Bhagavad Gita așa cum este unul dintre evenimentele care „creează un fundal informațional trist” și indică faptul că „schimbările în ordinea socială și politică. Rusia va trebui să aștepte mult timp.” [173] Babitsky a pus procesul de la Tomsk la egalitate cu probleme de actualitate ale acelei perioade precum adoptarea de către Sf. (în cel mai rău caz) a unui truc huligan comis într-un templu, care, după cum se dovedește, nici măcar nu aparțin Bisericii Ortodoxe Ruse. [173] Babitsky și-a exprimat opinia că, spre deosebire de realitățile rusești precum brutalitatea poliției, frauda electorală masivă și economia coruptă a companiilor de stat , procesul Bhagavad Gita așa cum este și legea anti-homosexuală „nu sunt direct vina celei mai înalte puteri de stat”. Babitsky a considerat de la sine înțeles că autoritățile regionale nu acționau la ordinele de sus, iar acest lucru a subminat speranța că o schimbare a puterii la Moscova ar putea duce la îmbunătățiri imediate. [173]
La 10 octombrie 2011, organizația internațională pentru drepturile omului „ Forum 18 ” a publicat un raport detaliat privind progresul procesului. Raportul a numit procesul, citându-l pe avocatul Hare Krishna Mikhail Frolov, „cel mai semnificativ eveniment din istoria mișcării [conștiinței lui Krishna] din Rusia”, și și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că recunoașterea Bhagavad Gita ca material extremist ar duce la anunțul ISKCON în Rusia extremist și interzicerea sa ulterioară. [174] Raportul Forum 18 l-a citat și pe savantul religios al Universității de Stat din Kemerovo, Alexei Gorbatov, unul dintre cei trei experți desemnați de instanță pentru a conduce noul examen. Întrebat dacă este specialist în hinduism, Gorbatov a răspuns: „Sunt specialist în religie, dar nu trebuie să fiu expert în fiecare religie”. [174]
Comisarul pentru drepturile omului în regiunea Tomsk Nelli KrechetovaÎn octombrie 2011, Nelli Krechetova , Comisarul pentru Drepturile Omului în regiunea Tomsk, a luptat pentru Hare Krishnas . [175] Numind procesul „absurd”, [176] ea a scris procurorului orașului pentru a-și retrage cererea. [175] Vorbind la radio Ekho Moskvy , [177] Krechetova a remarcat că „această carte este considerată sacră de aproape un miliard de oameni din întreaga lume, iar în Rusia cartea a fost distribuită gratuit timp de 20 de ani”. [18] Krechetova a mai subliniat că „nu au fost identificate cazuri de extremism în legătură cu distribuirea cărții” și că „o eventuală interzicere a cărții ar încălca drepturile constituționale ale cetățenilor la libertatea de conștiință și religie, întrucât Societatea pentru Conștiința lui Krishna este o organizație înregistrată oficial.” [18] [178] Krechetova a numit intenabilă încercarea de a recunoaște drept extremistă nu întregul text, ci doar comentariile la acesta, care „fac parte integrantă a cărții”. [18] Pe 17 octombrie 2011, într-un interviu pentru Channel Five , Krechetova și-a exprimat îngrijorarea că recunoașterea cărții ca extremistă „va fi urmată de recunoașterea însăși a organizației Hare Krishna ca extremistă”. [175] Krechetova a considerat că „este „deosebit de neplăcut” ca comunitatea din Tomsk să fie „pionier” în astfel de întreprinderi dubioase” și a opinat că „în acest fel putem „slăvi” Tomsk nu numai în Rusia, ci în întreaga lume”. [179] Pe 12 decembrie 2011, la o conferință de presă pentru jurnaliștii din mass-media Tomsk, Krechetova a remarcat că Rusia ar putea deveni singura țară din lume în care Bhagavad Gita așa cum este este recunoscută ca extremistă. Krechetova a mai spus:
Nu este vorba doar de Hare Krishna și de faptul că vreau să-i protejez... Oamenii au un drept constituțional, fie că sunt ortodocși, fie catolici, protestanți, musulmani, fie că sunt Hare Krishna - oamenii au un drept și se numește libertate. a religiei. Și acest drept le-a fost dat nu de cineva, ci din naștere. Există drepturi care sunt date oamenilor pentru că sunt oameni... Încălcarea acestui drept, cred, este tot ceea ce se întâmplă cu Hare Krishna. [180]
Pe 24 februarie 2012, vorbind la conferința științifică a întregii Ruse „Bhagavad Gita în istorie și societate modernă” desfășurată la Tomsk, Krechetova a declarat că procesul Bhagavad Gita așa cum este „a cauzat un prejudiciu serios reputației Tomskului, care întotdeauna celebru pentru toleranță. [181]
În aprilie 2012, site-ul oficial al Dumei Legislative a Regiunii Tomsk a publicat o recenzie a știrilor cele mai discutate în blogosferă. Revizuirea a remarcat în special că
O altă achitare judiciară a Bhagavad Gita a întărit poziția online a lui Nelli Krechetova. În timp ce textul Gita a continuat să caute extremismul, Ombudsmanul a cerut încetarea procesului. Sub aprobarea solidară a comentatorilor care au bănuit de multă vreme de extremism cărți sacre precum Carta Serviciului de Gardă, care „în general nu consideră pe nimeni oameni”. [182]
Blogger, jurnalist și om de afaceri pe internet Anton NosikPe 28 decembrie 2011, binecunoscutul blogger, jurnalist și om de afaceri pe internet Anton Nosik a dedicat o postare LiveJournal subiectului procesului Bhagavad Gita , intitulată „Judecata Tomsk - rușinea mondială a Rusiei”. [183] În aceeași zi, postarea a fost publicată de agenția Rosbalt . Nosik a lăudat instanța din Tomsk pentru faptul că „nu s-a grăbit să sigileze mâzgălirea pregătită în biroul procurorului precum judecătorul Eisenberg din Komsomolsk-pe-Amur , care interzisese anterior YouTube în Rusia , sau colegii din Surgut , care au recunoscut 29 de lucrări ale lui L. Ron Hubbard ca extremist pentru o sesiune” și a remarcat că „procesul comentariului la Bhagavad Gita este o rușine absolută pentru Rusia și un eveniment absolut de neconceput în practica unei țări civilizate”. [183]
În postarea sa, Nosik a povestit cum cunoscutul său, un negustor rural din Goa, i-a pus o întrebare despre dacă este adevărat că Bhagavad Gita a fost interzisă în Rusia. [183] Nosik a remarcat că negustorul cu greu știa cine este președintele Rusiei și cum se numește capitala acesteia, dar că Rusia era țara în care au încercat să interzică Bhagavad Gita, și-a amintit cu fermitate. [183] „Mă întreb dacă domnii Chaika și Bortnikov sunt conștienți de cât de rece subordonații lor mi-au dezonorat țara în fața lumii întregi cu acest proces idiot”, a rezumat Nosik. [183] Nosik a comentat, de asemenea, reacția Ministerului rus de Externe la instanță, subliniind lipsa unanimității în rândurile departamentului pe această problemă:
Este amuzant că chiar și în bordelul domnului Lavrov , în legătură cu procesul Bhagavad Gita, s-a prăbușit unanimitatea tradițională în susținerea oricărei nelegiuiri comise în Rusia, fie că este vorba de uciderea lui Magnitsky sau derbanul Euroset . Curvele ignorante din Piața Smolenskaya au încercat, desigur, să raționeze societatea indiană cu o minciună vicleană, că interdicția se aplică doar comentariilor la cartea sfântă a hinduismului, și nu cartea în sine (acest lucru este infirmat de textul așa- numită „expertiză” depusă la Judecătoria Leninsky, unde concluzia despre natura extremistă a textului s-a făcut pe baza unor versuri dintr-un poem antic). Dar chiar și ambasadorul Rusiei în India , Alexander Kadakin , care aparține sistemului aceluiași Minister de Externe și a lucrat în diferite funcții la New Delhi de mai bine de 20 de ani, a condamnat rușinosul proces de la Tomsk. [183]
Activistul pentru drepturile omului Pavel ChikovPe 21 decembrie 2011, într-un interviu acordat Gazeta.Ru , șeful Asociației Interregionale a Organizațiilor pentru Drepturile Omului AGORA, Pavel Chikov , a remarcat că, după o reacție ascuțită la instanța guvernului indian, șansele de a „justifica” Bhagavad Gita au crescut considerabil, deoarece India nu este „îndoielnică din punctul de vedere al reputației Iranului, autoritățile ruse nu pot ignora poziția unei astfel de țări”. Cikov și-a exprimat părerea că „cel mai sănătos pas ar fi anularea în liniște a acestei hotărâri în casație, iar procurorul din Tomsk, care a decis să taie „bățul”, și judecătorul, care a fost de acord cu el, ar trebui să fie trimiși în liniște. spre cel mai provincial district al regiunii. Pentru a-ți sluji viața în tristețe. [17]
Cikov a calificat metodele de combatere a extremismului în Rusia absurde și a citat ca exemplu „cazul a trei gay care au fost acuzați că au încercat să distrugă țara prin înregistrarea unei organizații publice” și recunoașterea unei caricaturi extremiste a lui Isus Hristos de către o instanță din Kaluga. . Cikov a remarcat că acestea sunt „cazuri de același ordin”, dar în cazul Bhagavad Gita, „un evident delir al justiției a călcat pe picioarele unei țări de un miliard și jumătate, în mod tradițional extrem de prietenoasă cu Rusia, care în același timp, cumpără în mod regulat armele noastre pentru multe miliarde de dolari.” [17]
Comisarul pentru drepturile omului în Federația Rusă Vladimir LukinVladimir Lukin , comisarul pentru drepturile omului în Federația Rusă, a vorbit în apărarea drepturilor lui Hare Krishnas . [88] [184] El a cerut să se tragă o lecție din istoria Tomskului și a sugerat autorităților ruse să schimbe legislația anti-extremistă, „întărindu-o” în așa fel încât să nu permită expunerea cărților religioase sacre la acuzații de extremism, care „duc la stânjeneală în interiorul țării și la complicații în afara acesteia”. [185] Într-un interviu pentru Interfax , Lukin, în special, a spus că „lupta împotriva terorismului este o luptă împotriva planificării teroriste reale, a creării de grupuri, și nu cu interpretarea cărților sacre antice, indiferent de religie le aparțin. la." [186] Lukin a remarcat că Bhagavad Gita As It Is nu a fost niciodată suspectată de extremism și a sugerat că acuzațiile de extremism, atunci când apar, ar trebui verificate de specialiști calificați în acest domeniu, atât ruși, cât și străini. [185] Lukin a numit procesul Tomsk „o poveste extrem de neplăcută” care nu mărturisește „marea înțelepciune a parchetului din Tomsk și a celor care au inițiat cererea acestuia”. [185] Potrivit Ombudsmanului, acesta este unul dintre acele cazuri în care oameni „analfabeti și proști” care nu cunosc istoria și cultura mondială se ocupă de analiza cărților religioase care sunt inviolabile pentru credincioși. [185] Totuși, oamenii care fac acest lucru nu țin cont de condițiile istorice în care a fost creată cartea. [185] Acest lucru este inacceptabil, pentru că printr-o astfel de abordare este posibil să șteargă toată literatura mondială. [185]
Pe 11 aprilie 2012, Vladimir Lukin a vorbit la Universitatea de Stat din Tomsk cu prezentarea raportului său anual privind drepturile omului în Rusia . [154] În cursul prezentării, Lukin a atins subiectul procesului Bhagavad Gita așa cum este . [154] Potrivit Ombudsmanului, „au judecat în Tomsk că nu era nevoie să judece”. Soarta cărții urma să fie decisă nu de judecători, ci de istorici și teologi. [187] Lukin a asemănat procesele din cauza cărții Hare Krishnas cu o încercare de a stabili în instanță autenticitatea „ Povestea campaniei lui Igor ” [188] și a citat cuvintele lui Winston Churchill , care la un moment dat a spus că „prostia este un dar de la Dumnezeu, nu trebuie abuzați de ei”. [154] [189] [190]
Mihail Odintsov, șeful Departamentului pentru probleme religioase și etnice din Oficiul Avocatului Poporului al Federației RusePe 24 februarie 2012, Mihail Odintsov, în timpul unei vizite la Tomsk, a comentat despre procesul Bhagavad Gita așa cum este . [191] Într-un interviu acordat jurnaliştilor, el a declarat că consideră inacceptabilă persecutarea textelor religioase şi a remarcat că în Rusia a existat o tendinţă constantă de persecutare a literaturii religioase de către organele de drept pentru a „găsi în ea ceea ce nu este acolo și anume apeluri la incitarea la ură și la ură în legătură cu credințele religioase”. [191] Potrivit lui Odnițov, această abordare este defectuoasă. [191] Conform Constituției , Rusia este un stat laic, așa că este necesar să se respecte unul dintre principiile sale principale - separarea dintre biserică și stat. [191] Odintsov a subliniat că, dacă nu există fapte directe și dovezi ale faptelor criminale, statul nu are dreptul de a se amesteca în activitățile organizațiilor religioase și în conținutul textelor religioase. [191] Odintsov a considerat că societatea rusă a fost „suficient deranjată” de procesul Bhagavad Gita așa cum este și a spus că Ombudsmanul Rusiei, Vladimir Lukin , a primit multe apeluri și plângeri „ca de la Hare Krishnas”, precum și experți și oameni de știință. . [191] Odintsov a mai spus că în legătură cu această problemă, Vladimir Lukin l-a primit pe ambasadorul Indiei în Rusia, Ajay Malhotra , și a avut o conversație cu el. [7]
Activistul pentru drepturile omului Lev PonomarevÎntr-un interviu acordat radioului Vocea Rusiei , activistul rus pentru drepturile omului Lev Ponomarev a numit procesul de la Tomsk „adevărata discriminare pe motive religioase”. [148] Potrivit lui Ponomarev, orice presiune asupra lui Hare Krishnas sau a oricărei alte mișcări religioase non-extremiste este „foarte periculoasă pentru libertatea de conștiință”, care este consacrată în Constituția Rusiei . [148] Activistul pentru drepturile omului a remarcat că nu contează câți Hare Krishna există în Rusia. Este important ca orice, chiar și cea mai mică mișcare religioasă, „să nu fie supusă presiunii și persecuției din partea statului”. [148]
Discuție asupra legii „Cu privire la combaterea activității extremiste” în Camera Publică a Federației RuseLa 13 iunie 2012, au avut loc audieri în Camera Civică a Federației Ruse , în cadrul cărora reprezentanții unui număr de confesiuni ruse și membri ai Camerei Civice au criticat dur legislația antiextremistă rusă, în primul rând legea federală „Cu privire la combaterea activității extremiste. ." [192] Participanții la audieri au cerut modificarea legii prin adoptarea unor reglementări care scutesc textele sacre ale organizațiilor religioase înregistrate de acuzațiile de extremism. [192] Participanții au concluzionat că cărțile sfinte nu ar trebui să fie luate în considerare de către instanțele districtuale pentru incitarea la incitarea la ură religioasă - acest lucru ar trebui făcut numai de către instanțele supreme ale entităților constitutive ale Federației Ruse. [193] În timpul audierilor, s-a decis să se aplice la Institutul de Filosofie al Academiei Ruse de Științe și la Consiliul de Securitate al Federației Ruse . [193] Potrivit participanților la audieri, filozofii ar trebui să lucreze la formularea definițiilor pentru legea extremismului, iar Consiliul de Securitate ar trebui să se ocupe de ridicarea nivelului de educație religioasă a experților. [193] Una dintre principalele propuneri elaborate de participanții la audieri a fost introducerea unor modificări ale legilor, făcând imposibilă studierea textelor sacre care stau la baza dogmelor pentru extremism. [193]
În timpul audierilor, Alexander Verkhovsky , directorul Centrului de Informare și Analitică Sova, a subliniat incertitudinea acțiunilor agenților de aplicare a legii - „nu este clar unde începe exact extremismul. Nici gradul de pericol al faptei nu este luat în considerare. Legea acoperă atât terorismul, cât și atragerea lucrurilor urâte pe garduri.” [192] Verkhovsky și-a exprimat, de asemenea, opinia că lista literaturii extremiste a Ministerului Justiției al Federației Ruse nu se justifică ca un mecanism de combatere a extremismului. [193] Verkhovsky a remarcat că textele religioase au nevoie de expertiză, dar numai acolo unde există apeluri naționaliste și rasiste. [193] În același timp, expertul care efectuează analiza textelor trebuie să fie un specialist în mișcarea religioasă căreia îi aparține acest text. [193]
Editorialistul Kommersant Alexander Chernykh a remarcat că propunerile prezentate în timpul audierilor ar putea „conduce la o revizuire și chiar la anularea listei federale a materialelor extremiste”. [192] Chernykh a amintit că incertitudinea juridică a legii a dus la numeroase procese împotriva organizațiilor religioase, în textele cărora agențiile de aplicare a legii au găsit apeluri la ură interreligioasă și interetnică. [192] Procesul Bhagavad Gita așa cum este a fost numit de Chernykh „cel mai mare scandal” legat de aplicarea legislației anti-extremiste. [192]
Recunoașterea instanței drept „Nebunia anului”În iulie 2012, scandalul Bhagavad Gita a câștigat 2012 Diamond Hand Award pentru Nebunia Anului. [194] Acest premiu este acordat anual „pentru realizările reale și virtuale din viața socială din Tomsk”. [194] La ceremonia de premiere, s-a anunțat că „mulțumită acestui eveniment Tomsk a devenit cunoscut cu mult dincolo de granițele Rusiei”. [194]
La scurt timp după începerea procesului, șeful Departamentului de Relații Internaționale a Facultății de Istorie a TSU, șeful Centrului de Studii Orientale, Savely Volfson, a scris o scrisoare Tribunalului Districtual Leninsky, în care se opune încercarea de a declara literatura religioasă extremistă și a atras atenția asupra faptului că TSU implementează o serie de proiecte comune cu proiecte ale universităților indiene. [41] [195] În scrisoarea sa, Wolfson a cerut instanței să apeleze la specialiști în hinduism, care nu se află în Tomsk. [195] Potrivit lui Wolfson, Tatiana Shaumyan , șefa Centrului de Studii Indiene de la Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe , și o serie de alți experți în hinduism l-au numit cerând locuitorilor din Tomsk „să nu greșească și să nu facă greșeli. s-au pus într-o poziție foarte inconfortabilă”, încercând să „judece cartea neprofesionist”. [195] Drept urmare, Wolfson a primit un avertisment de la parchet, care i-a amintit de răspunderea penală pentru presiuni asupra instanței. [41]
Serghei Avanesov, membru al grupului de experți TSU (care a semnat anterior concluzia privind prezența extremismului în Bhagavad Gita As It Is ), a remarcat într-un interviu acordat RIA Novosti că, în opinia sa, cartea „nu conține un apel direct la acțiuni violente” și că concluzia, făcută de personalul TSU „nu este un motiv suficient pentru a declara extremist întregul text”. [47] Potrivit lui Avanesov, în comentariul lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada „se poate vedea o atitudine derogatorie față de alte confesiuni, invective împotriva lor, o declarație despre superioritatea propriei viziuni asupra lumii ca fiind adevărată față de toate celelalte. Dar acesta nu este extremism, ci atitudinea religioasă obișnuită față de adevărul doctrinei mărturisite de reprezentanții acestei doctrine. Poate că această atitudine este exprimată în unele locuri într-o formă dură, dar aceasta nu poate fi numită apeluri extremiste. [47]
Oleg Khazanov, șeful Departamentului de Istoria Lumii Antice, Evul Mediu și Metodologia istoriei TSU, a devenit unul dintre inițiatorii conferinței științifice și practice „Bhagavad Gita în istorie și societate modernă”, desfășurată la TSU pe 24 februarie. , 2012. [41] În martie 2012, într-un interviu pentru Radio Liberty, Khazanov a spus că, atunci când studenții săi din primul an au întrebat de ce a avut loc procesul Bhagavad Gita la Tomsk, deoarece Tomsk este numit „ Atena siberiană ”, a râs. , spunând că Socrate , iar la Tomsk, este posibil să fi decis să creeze un precedent similar. [39]
Comentând procesul, Khazanov a menționat: „În ciuda faptului că nu există jurisprudență în Rusia, dacă se ia o decizie de recunoaștere a cărții ca extremistă, pot urma și alte procese similare. Legea cu privire la extremism interpretează acest concept destul de larg și, prin urmare, extremismul poate fi găsit în orice. Mai exact, în tot ceea ce este dezamăgit cuiva. Cred că este foarte rău și foarte periculos”. [196] În ceea ce privește Bhagavad-gita așa cum este, Khazanov a remarcat că cartea constă din două părți: textul în sanscrită și comentariile lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada. [48] Deși acuzarea subliniază că nu Bhagavad Gita în sine se solicită interzicerea, ci doar comentariile, este imposibil să se separe unul de celălalt, deoarece orice text tradus într-o limbă străină este în esență un comentariu. . Khazanov a citat ca exemplu dificultățile care apar la traducerea lucrărilor lui Pușkin în limba engleză, unde „fiecare incident este studiat cu atenție de către istorici și filologi”. Khazanov a remarcat, de asemenea, că în timp, sensul textului se schimbă și, prin urmare, este necesar un comentariu detaliat pentru a înțelege sensul. Comentariile „nenumărate” asupra diferitelor texte sacre este un fenomen tradițional în hinduism. Comentariul lui Prabhupada este una dintre numeroasele interpretări noi ale „înțelesurilor originale” conținute în Bhagavad-gita. [48]
Khazanov a mai remarcat că textele sacre ale altor religii sunt adesea chiar mai dure decât textele hinduse. [48] Savantul a subliniat importanța înțelegerii contextului istoric în care a fost scris textul, întrucât „textele antice nu au fost create în condițiile corectitudinii noastre politice” și conțin afirmații care astăzi pot fi percepute ca extremiste. [48] Conform lui Khazanov, diferite confesiuni înțeleg în mod clar că, în lumea modernă, este pur și simplu imposibil să implementezi literalmente multe prevederi ale textelor sacre. [48] De aceea, rolul cheie îl joacă comentariile care explică cum „în noile condiții se pot înțelege poruncile străvechi”. [48] Potrivit lui Khazanov, în cazul unui extremism din partea unor persoane Hare Krishnas, procuratura ar trebui să facă pretenții împotriva acestor credincioși, și nu împotriva cărții. [48]
Profesorul de filozofie de la Universitatea de Medicină de Stat din Siberia Nikolai Karpitsky a participat la ședințele de judecată în calitate de consultant și a descris în detaliu întregul proces al procesului în LiveJournal . [41] Karpitsky a participat, de asemenea, la conferința științifică și practică din întreaga Rusie „Bhagavad Gita în istorie și societate modernă” (desfășurată la Universitatea de Stat din Tomsk la 24 februarie 2012) și la masa rotundă „Semnificația socială și juridică a curții”. privind recunoașterea cărții „Bhagavad-Gita ca fiind „material extremist” (desfășurată la 25 februarie 2012 la Institutul de Economie și Drept din Tomsk ).
În decembrie 2011, Karpitsky, într-un interviu acordat canalului de televiziune Tomsk TV2 , a exprimat opinia că ceea ce este clarificat la proces nu este deloc dacă o carte este extremistă, ci „o altă întrebare: este posibil, pe baza trăsături procedurale formale, pentru a încerca să încadreze o carte evident pașnică într-o interpretare largă a legii cu privire la extremism”. [63] Comentând rezultatele procesului, Karpitsky a notat pe paginile LiveJournal că pe parcursul întregului proces, procuratura nu a reușit să găsească un singur om de știință din Tomsk care ar fi de acord să vorbească de partea acuzării la proces. [41] Subliniind faptul că procesul a avut loc pe fondul indiferenței majorității comunității academice din Tomsk, Karpitsky și-a exprimat opinia că „doar o mică și mai avansată minoritate își va ocupa locul în istoria științei” și că mulțumiri la proces a devenit clar „cine exact este capabil să se comporte ca un adevărat om de știință și care doar pretinde că este un om de știință. [41] Potrivit lui Karpitsky, acesta este rezultatul pozitiv al procesului Bhagavad Gita As It Is . [41]
Opinia savantului religios Boris FalikovLa 11 noiembrie 2011, ziarul Moskovskie Novosti a publicat un articol al cărturarului și publicistului Boris Falikov „Gita și Bita”. [K 13] Răspunzând la întrebarea cum Bhagavad Gita a devenit subiectul unui proces, Falikov a exprimat opinia că procuratura și FSB, care a inițiat procesul, „ai grijă la interesele” Bisericii Ortodoxe Ruse, care este îngrijorat „ca nu cumva secta să-i tragă pe locuitorii săraci din Tomsk în rețelele sale”. [1] Falikov scrie că cea mai ușoară cale pentru ROC de a rezolva problema este interzicerea activităților lui Hare Krishnas, recunoscând literatura lor ca extremistă în instanță. [unu]
Falikov notează că traducerea lui Prabhupada „nu strălucește cu merit literar”, dar nu pretinde că este. [1] Prabhupada a urmărit un alt scop - să traducă și să comenteze textul sacru în spiritul tradiției Gaudiya Vaishnavism . [1] Deși Prabhupada a scris Bhagavad-gita așa cum este pentru un public modern, el nu s-a conformat cu ea, ci „morala vindecată”. [1] Falikov observă că „pe alocuri denunțurile sale sună grosolan”, dar acest stil este caracteristic multor „predicatori carismatici ai persuasiunii tradiționaliste” moderni care caută „să scuture pe păcătoși care sunt înfundați în necredință”. [1] Falikov observă, de asemenea, că „comparând necredincioșii cu câini, porci și cămile, Prabhupada urmează litera textelor sacre în sine” și că aceleași comparații puternice pot fi găsite în texte din alte tradiții religioase. [1] Mai departe, Falikov scrie că, pentru o înțelegere corectă a textelor sacre, principalul lucru este „înțelegerea contextului în care sună cutare sau cutare zicală”, deoarece fără a înțelege contextul, „citate mizantropice” pot fi găsite în orice sacru. texte, inclusiv Noul Testament . În sprijinul cuvintelor sale, Falikov citează din Evanghelia după Matei - „Căci am venit să despart un bărbat de tatăl său, o fiică de mama ei și o noră de soacra ei. Iar dușmanii unui om sunt casa lui” - din care se poate concluziona că „ Iisus Hristos cheamă distrugerea familiei”. [unu]
Falikov concluzionează că acest proces mărturisește nivelul cultural scăzut al forțelor de ordine, care se manifestă prin încercări de eradicare a extremismului acolo unde acesta nu a existat niciodată. [1] Falikov numește „imitarea justiției” și mai periculoasă, însoțită de „imitarea activității expertului”, pentru implementarea căreia „în intelectualitate sunt căutați nu numai oameni care nu sunt doar analfabeți, ci și nu sunt împovărați cu“. prejudecăți morale”. Acest amestec exploziv le permite să acuze un monument al literaturii mondiale de extremism sau să ajute la închisoarea unei persoane nevinovate pentru mulți ani.” [unu]
Boris Falikov a vorbit din nou pe această temă pe 18 ianuarie 2012 într-un interviu acordat Nezavisimaya Gazeta . El a remarcat că Prabhupada și-a scris comentariile în conformitate cu tradiția Gaudiya Vaishnavism, căreia îi aparține, „cu ajustări pentru realitatea modernă”. În același timp, Falikov și-a exprimat opinia că tocmai acele locuri de comentarii care „sună nepoliticos” sunt cele mai apropiate de tradiție. [16] În același interviu, Falikov și-a exprimat opinia despre rolul și locul ISKCON în hinduismul modern. Falikov a remarcat că Prabhupada și-a asumat sarcina dificilă pe care nimeni nu și-a propus-o până acum – „de a aduce hinduismul în Occident în întregime”. Alți guru indieni au transferat doar filozofia și yoga și nu au făcut nicio încercare de a transfera ordinea socială ( varnasrama-dharma ). Ca urmare a convertirii de către Prabhupada a adepților săi occidentali, ISKCON a fost în centrul unei dezbateri despre dacă un convertit la hinduism poate fi considerat un adevărat hindus. [16]
Pe 30 ianuarie 2012, Gazeta.Ru a publicat articolul lui Falikov „Tandem medieval”, în care savantul religios a remarcat că sectanții ruși lucrează în tandem prietenos cu agențiile de drept. Potrivit lui Falikov, această „unire amicală a luptătorilor autohtoni împotriva sectelor și a gardienilor legii” este ilegală și duce la pierderea reputației internaționale a Rusiei. [197] Dezvoltând această temă, Falikov scrie că membrii acestui tandem „se înțeleg perfect”. [197] Motivul pentru aceasta constă „nu în coluziune sau, așa cum se numește acum, ordine”, ci în același mod de a gândi. Atât aceștia, cât și alții sunt „conduși de frica de ceva străin și de neînțeles și, prin urmare, periculos”, drept urmare Hare Krishna și adepții altor mișcări care nu sunt tradiționale pentru Rusia sunt numiți în mod disprețuitor sectanți și „sunt suspectați de toate păcatele. fără discriminare. Și că ei împing la moarte spirituală și că sunt escroci și că sunt spioni și că sunt extremiști. Nimic nu unește oamenii ca paranoia împărtășită .” [197] Ca rezultat, susține Falikov, „se naște un analog ciudat al Inchiziției medievale , când credința altcuiva este considerată o crimă de neiertat”. [197] Ca exemplu de „muncă prietenească a unui tandem de sectanți și forțe de securitate”, Falikov citează procesul Bhagavad Gita, când „s-a dovedit că susținătorii ahimsei (non-violenței) Hare Krishna sunt cei mai mulți. extremiști periculoși, iar comentariile defunctului lor lider asupra Bhagavad Gita seamănă lupte sectare. [197] În încheierea articolului său, Falikov notează: „Nu este surprinzător faptul că cauzele judiciare care ies din adâncul unei astfel de gândiri nu pot trece examenul internațional și nu se confruntă cu opoziția de la Strasbourg . Ei nu ar fi trecut examenul niciunui sistem judiciar independent, dacă ar fi fost disponibil în Rusia”. [197]
Reacțiile și opiniile cercetătorilor de la Centrul de Studii Indiene, Institutul de Studii Orientale, Academia Rusă de ȘtiințeIndologul Irina Glushkova a numit procesul de la Tomsk „fără precedent”, menționând că, în toate etapele sale, Hare Krishnas a primit sprijinul publicului și al oamenilor de știință. [41] În perioada 24-25 februarie, Glushkova a vizitat Tomsk, unde a luat parte la conferința științifică panrusă „Bhagavad Gita în istorie și societatea modernă” și a vorbit la o conferință de presă la Interfax. Glushkova a declarat că este inadmisibil să se ia în considerare Bhagavad Gita așa cum este din punctul de vedere al Codului Penal , [198] [199] menționând că acest text este o parte inseparabilă a vechiului tratat religios și filozofic indian Bhagavad Gita, [ 198] [199] 198] ale căror ediții adnotate sunt norma în hinduism. [200] Glushkova a explicat că hinduismul este „organizat într-un mod complet diferit decât creștinismul sau islamul”. [116] Ca religie, ea există în multe direcții și curente , fiecare dintre ele se bazează pe propriile sale texte sacre și pe propriul comentariu asupra unor scripturi sacre. [116] Potrivit lui Glushkova, un text sacru se deosebește de unul profan prin opacitatea sa și de aceea are nevoie de comentarii, cu ajutorul cărora „fiecare nouă generație, fiecare nouă direcție” își extrage sensul din textul sacru. [116] Glushkova a remarcat că Bhagavad Gita „în sine există doar ca monument literar și ca text sacru există doar în cadrul comentariilor” și că „Bhagavad Gita așa cum este” este ca orice alt comentariu hindus despre „Bhagavad Gita” sau un alt text sacru, acest lucru este destul de firesc pentru hinduism și „nu există alt hinduism, indiferent de ceea ce spune cineva – Dvorkin [K 14] sau procuratura din Tomsk – nu există”. [181] Afirmațiile lui A. L. Dvorkin și ale altor figuri ortodoxe conform cărora Hare Krishna nu au nimic de-a face cu „hinduismul tradițional” au fost considerate incorecte de către Glushkova, menționând că un astfel de concept precum „hinduismul tradițional” nu există deloc, deoarece „tradițiile”. în diferite părți ale Indiei sunt diferite și se bazează pe texte diferite. [7]
La 13 martie 2012, publicația online Daily Journal a publicat un articol al Irinei Glushkova intitulat „Tomsk as Kurukshetra”. [201] În această publicație, Glushkova a numit procesul Tomsk „un proces al hinduismului” și a comparat procuratura rusă cu colonizatorii britanici din India. [201] Autoritățile britanice, totuși, cu timpul „au devenit mai înțelepte, au început să învețe limbi indiene, să traducă texte, să descrie ritualuri și, în cele din urmă, au introdus hinduismul ca materie în cursurile universitare”, în timp ce agențiile ruse de aplicare a legii nici măcar nu încearcă să înțeleagă. religia hindusă pe care o persecută.religie. [2] Potrivit lui Glushkova, procuratura, ignorând opiniile și lucrările specialiștilor de știință, determină în mod independent „ce este hinduismul și ce nu este, ghidat de considerentele non -științifice ale oamenilor care sunt departe de indologie și studii religioase și în mod agresiv. promovează uniformitatea spirituală”. [2]
Comparând procuratura și Hare Krishna cu cele două clanuri rivale ale Mahabharata - "răi" Kauravas și "bunii" Pandava - Glushkova a remarcat că este puțin probabil ca "fantezia strălucitoare" a autorului Mahabharata, Vyasa , „Aș putea recunoaște că va veni un moment în care Kurukshetra s-ar muta mult mai spre nord și va apărea într-un frumos oraș științific din Rusia, cu cea mai veche universitate din Siberia.” [2] Glushkova a mai remarcat că Bhagavad Gita nu poate fi considerată în afara tradiției comentariilor hinduse, în care, de la un secol la altul, gânditorii diferitelor tendințe filozofice și religioase interpretează „fiecare linie dintr-o lucrare complexă și opacă” în felul lor și își expune părerile. Fiecare nouă generație de gânditori continuă această controversă, interpretând comentariile predecesorilor lor și creând altele noi. Așa s-a format și se formează „spațiul ritual-teologic eterogen al hinduismului”. În secolul al XX-lea, Bhaktivedanta Swami Prabhupada, urmând această tradiție, și-a creat comentariul și a fondat Societatea Internațională pentru Conștiința lui Krishna. [2]
Yevgeniya Vanina , șeful sectorului de istorie și cultură la Centrul pentru Studii Indiene din cadrul Institutului de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe , a constatat că procesul Bhagavad Gita este paradoxal în Rusia democratică seculară. Ea a subliniat faptul că Bhagavad Gita a fost tradusă pentru prima dată în rusă în 1788 în Imperiul Rus Ortodox , unde nimănui nu i-a trecut prin minte să judece cartea și traducătorii ei. [202] Vanina a mai subliniat inadecvarea abordării experților care pur și simplu au cernut textul religios pentru prezența cuvintelor „negative” („prost”, „dușman”, „demon”, „ucide” etc.) pe aceasta a ajuns la concluzia despre extremismul lui. [202] Vanina a mai subliniat importanța înțelegerii contextului istoric în care a fost creată opera, altfel miturile grecești , în care copiii își ucid tații și mamele, pot fi considerate și ele extremiste. [16] [202]
Cercetător principal la Centrul de Studii Indiene, istoricul Valery Kashin a remarcat că Bhagavad Gita este una dintre cele mai importante scripturi ale hinduismului, care ar fi „cel puțin ciudat” de interzis. [16] Cu toate acestea, în Rusia, Bhagavad Gita este distribuită și este cunoscută publicului larg sub forma Bhagavad Gita As It Is, care este o traducere din engleză în rusă, realizată și publicată de Hare Krishnas. [16] Deoarece alte traduceri ale Bhagavad Gita în limba rusă sunt cunoscute doar de specialiști, cititorii vorbitori de limbă rusă folosesc adesea ediția Hare Krishna a textului sacru, o parte din care este un comentariu care provoacă multe controverse în Rusia, în special printre oamenii care sunt nemulțumiți de activitățile Hare Krishnas în regiunile în special din Siberia. [16]
Tatyana Lyubimova, cercetător principal la Institutul de Filosofie al Academiei Ruse de ȘtiințePe 24 ianuarie 2012, la o conferință de presă la Tomsk, Tatyana Lyubimova , doctor în filozofie, cercetător principal la Institutul de Filosofie al Academiei Ruse de Științe, a comentat despre procesul Bhagavad Gita așa cum este . Ea a numit depunerea de cereri penale împotriva „monumentului unei culturi vechi de mai multe mii de ani” o „abordare inadecvată” și un eveniment ciudat care „vorbește mai mult despre situația noastră decât despre monumentul în sine”. În opinia ei, urmărirea penală a acestui text sacru a fost o încercare de „de a ideologiza ceea ce nu este ideologic”. [203] Lyubimova a mai remarcat că „pretențiile [procuraturii] sunt complet nefondate. … Acesta este un monument de amploare și semnificație mondială la egalitate cu Biblia, Coranul… Orice monument este interpretat, adaptat la nivelul pe care o persoană este capabilă să-l înțeleagă și să-l asimileze. Un monument, mai ales unul sacru, nu poate fi considerat extremist.” [181]
Scrisoare de la indologul Serghei Serebryany către editorii Lenta.ruJurnaliştii care acopereau procesul Tomsk au citat o recenzie a Bhagavad Gita aşa cum este de către indologul S. D. Serebryany , care în 1999 într-una dintre publicaţiile sale a descris cartea ca fiind „sectară” şi merita să fie numită „Bhagavad Gita aşa cum este”. nu ar fi putut fi niciodată mai bine.” [204] Acest lucru l-a determinat pe Serebryany să facă apel la Lenta.ru cu o explicație a poziției sale cu privire la Bhagavad Gita așa cum este și cu privire la procesul împotriva acesteia. [204] Serebryany a remarcat că „se simte jenat” atunci când jurnaliștii își dau părerea despre Bhagavad Gita așa cum este , luând citatul din „contextul articolului și contextul cărții” în care a apărut inițial. [204] Serebryany a remarcat că, în această formă, citatul sună prea dur și poate fi interpretat greșit și folosit de oamenii care doresc să declare Bhagavad-gita ca fiind extremistă. [204] Serebryany a clarificat că aceasta se referă în primul rând la cuvântul „sectar”. Hinduismul este format din „secte”, deoarece termenul „sectă” este folosit în știința indologică pentru a se referi la diferite direcții din hinduism. [204] Serebryany a opinat că Bhaktivedanta Swami Prabhupada, în traducerea și comentariul său la Bhagavad Gita, a adus „prea multe” idei pe care le-a moștenit din tradiția hindusă „destul de respectată” a Gaudiya Vaishnavism , pe care el „a „exportat” cu succes în America, de unde s-a răspândit în întreaga lume, inclusiv în Rusia...”. [204] Reflectând asupra motivelor procesului de la Tomsk, Serebryany a găsit evident că „în Rusia de astăzi, ROC, care ar dori să aibă monopolul asupra minții oamenilor, vede adepții lui Prabhupada ca pe o „organizație concurentă”” și a remarcat că „aceasta este probabil principala cauză a procesului rușinos din Tomsk. [204]
În ceea ce privește „extremismul”, Serebryany și-a exprimat opinia că instanțele ruse tind să interpreteze acest termen în mod foarte larg, cu scopul de a declara drept „extremist” tot ceea ce este inacceptabil autorităților bisericești sau laice. [204] Serebryany a subliniat corectitudinea reprezentantului apărării în procesul Tomsk, care a remarcat la proces că „dacă doriți, puteți pune eticheta de „extremism” pe Noul Testament ”, unde Iisus Hristos a spus: „ Să nu credeți că am venit să aduc pacea pe pământ; Nu am venit să aduc pace, ci sabie” ( Matei 10:34). [204] Serebryany a mai menționat că îi cunoaște pe unii dintre Hare Krishna ruși, uneori discută cu ei, dar consideră că „au același drept la libertatea de conștiință și religie ca și adepții altor credințe care respectă legile Federației Ruse. .” [204]
Savantul religios și publicistul Roman LunkinVorbind la o masă rotundă la Institutul Europei al Academiei Ruse de Științe în februarie 2012, savantul religios și publicistul Roman Lunkin a îndemnat „să atragă atenția autorităților asupra unui număr de campanii direcționate și lipsite de bun simț elementar de discriminare împotriva credincioșilor. și mișcări religioase individuale care subminează încrederea credincioșilor în putere și dăunează reputației țării și transformă politica religioasă într-o armă în lupta împotriva credinței și a credincioșilor. [205] Lunkin s-a referit la astfel de campanii ca o încercare de a recunoaște Bhagavad Gita ca fiind extremistă, precum și atacuri asupra penticostalilor și a Martorilor lui Iehova. [205] Lunkin a remarcat că „expertiza și deciziile în aceste cazuri sunt inspirate de adepții lui Dvorkin , nu rezistă criticilor din punct de vedere al logicii și cu atât mai mult al științei și provoacă mari daune politicii statului în domeniul religiei”. [205]
În mai 2012, Lunkin a remarcat că procuratura nu este un specialist în domeniul hinduismului și a subliniat că procesul cărții sfinte a lui Hare Krishna trebuie oprit. [206] Potrivit lui Lunkin, procesul Bhagavad Gita așa cum este a fost absurd. [206] În timpul procesului, reprezentanții parchetului și ai judecătorului au încercat să dea sens unor texte figurative complexe care nu au fost niciodată folosite pentru a incita la discordie sau la dușmănie. [206] Lunkin a considerat corectă opinia experților că în acest fel Biblia și Coranul pot fi recunoscute ca extremiste. Lunkin a remarcat că persecuția literaturii hinduse s-a bazat pe acuzațiile sectanților ortodocși, ale căror critici au fost preluate de agențiile de aplicare a legii și acceptate de acestea ca adevăr absolut, ceea ce „este inacceptabil într-o societate democratică bazată pe statul de drept”. [206] Lunkin a numit procesul Tomsk parte a unei campanii care vizează discreditarea ISKCON în Rusia și a remarcat că aceasta a fost urmată de „reacția comunității mondiale, a guvernului Indiei, a savanților religioși ruși, a sociologilor, a cercetătorilor hinduismului, care au vorbit. împotriva discursurilor iresponsabile și ofensive ale luptătorilor împotriva „sectelor „conduse de Alexander Dvorkin”. [206]
Profesorul MGIMO Andrey ZubovPotrivit profesorului MGIMO Andrei Zubov [K 15] , nu există elemente extremiste în textul Bhagavad Gita așa cum este. [65] Zubov a remarcat că comentariul lui Prabhupada asupra Bhagavad-gita este un comentariu pur religios care, în cei peste cincizeci de ani de existență, „nu a provocat nicăieri izbucniri extremiste”. [65] Dimpotrivă, Hare Krishna sunt considerați a fi „o comunitate foarte pașnică” și, prin urmare, „nu există niciun motiv pentru a acuza traducerea lui Swami Prabhupada de orice denaturare deliberată a textului care duce la extremism”. [65] Zubov a remarcat, de asemenea, că „imagini puternice care jignesc urechea subtilă” pot fi găsite nu numai în comentariile Bhagavad Gita și Prabhupada despre aceasta, ci și în Biblie, deoarece aceasta este o caracteristică comună aproape tuturor sistemelor religioase. . [65]
Savantul religios Serghei IvanenkoSavantul religios Serghei Ivanenko a numit procesul de la Tomsk unul dintre cele mai clare exemple care confirmă corectitudinea cuvintelor apostolului Pavel din Epistola către Galateni : „Nu vă lăsați înșelați, Dumnezeu nu poate fi batjocorit. Orice seamănă omul, acela va secera”. [29] În înțelegerea lui Ivanenko, această declarație a apostolului înseamnă că o persoană care îl jignește pe Dumnezeu va pierde cu siguranță. [29] În același timp, „Dumnezeu găsește întotdeauna o ocazie de a preda o lecție atât adversarilor Săi, cât și oamenilor devotați Lui, să folosească încercările de „scandal” pentru a-și arăta sfințenia, slava și puterea Sa”. [29] Potrivit lui Ivanenko, procesul fără precedent al Bhagavad Gita așa cum este s-a dovedit a fi un fel de „cadou” oferit lui Hare Krishnas de sectanții ruși și luptătorii pentru libertatea religioasă. [29] Potrivit savantului în religie, contrar calculelor oponenților Hare Krishna, procesul a fost un triumf pentru ISKCON și autorul Bhagavad Gita As It Is, Prabhupada. [29]
O scrisoare deschisă din partea oamenilor de știință ruși către D. A. Medvedev și V. V. PutinPe 12 martie 2012, în legătură cu procesul Bhagavad Gita așa cum este, un grup de oameni de știință de la organizații științifice de top și universități din Rusia a adresat o scrisoare deschisă lui Dmitri Medvedev și Vladimir Putin. [207] [208] Copii ale apelului au fost trimise Procuraturii Generale al Federației Ruse , Ministerului Justiției al Federației Ruse , Camerei Civice a Federației Ruse , Comisarului pentru Drepturile Omului în Federația Rusă Vladimir Lukin . și o serie de mass-media ruse. [209] În scrisoare, savanții i-au îndemnat pe președinte și pe prim-ministru să preia personal controlul asupra acestui „caz fără precedent” al procesului „un text sacru dintr-o ramură a hinduismului”. [209] Oamenii de știință au subliniat că Bhagavad Gita așa cum este a fost creat în conformitate cu tradiția de comentariu a vaishnavismului bengalez , „una dintre cele mai populare ramuri ale hinduismului” și nu conține semne de extremism. [210] Recursul a subliniat că intenția parchetului de a dovedi caracterul extremist doar al comentariilor, și nu Bhagavad Gita în sine, contrazice tradițiile hinduismului, întrucât nu ia în considerare faptul că comentariul religios în hinduism formează un singur întreg cu textul comentat. [209] Cartea „Bhagavad Gita As It Is”, conform autorilor apelului, „reprezintă un element autentic al hinduismului autentic și este demnă de o abordare respectuoasă față de sine atât din partea reprezentanților societății culturale, cât și a altor credințe”. [209]
Apelul mai spunea că procesul „Bhagavad Gita așa cum este” provoacă prejudicii semnificative reputației științei și culturii ruse, discreditează țara în ochii lumii civilizate și complică relațiile ruso-indiene. [209] O continuare a procesului asupra cărții sfinte a lui Hare Krishnas, oamenii de știință au numit contrare spiritului legii și libertății, valorile democratice și, de asemenea, provocând „daune ireparabile reputației Rusiei ca putere educată, culturală și tolerantă. " [210]
Scrisoarea a fost semnată de 18 oameni de știință, inclusiv academicianul Academiei Ruse de Științe , directorul Institutului de Filosofie al Academiei Ruse de Științe Abdusalam Guseinov , șeful Centrului de Filosofie Orientală al Institutului de Filosofie al Academiei Ruse de Științe. Marietta Stepanyants , șeful Departamentului de Istoria Studiilor Antropologice al Institutului de Filosofie al Academiei Ruse de Științe Pavel Gurevich , Cercetător șef al Institutului de Filosofie al Academiei Ruse de Științe Victoria Lysenko , șeful Centrului de Studii Indiene al Institutului de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe Tatyana Shaumyan , cercetător principal al Institutului de Filosofie al Academiei Ruse de Științe Tatyana Lyubimova , profesor onorat la Universitatea de Stat din Lomonosov din Moscova Igor Kanterov , cercetător principal al Centrului de Studii Indiene din Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe Irina Glushkova Evgenia Vanina , cercetător religios Ekaterina Elbakyan , profesor asociat al Departamentului de Filologie Indiană al Institutului Țărilor Asiatice și Africane din Statul Moscova Universitatea numită după M. V. Lomonosov Alexander Dubyansky , savant în religie și expert cultural Nikolai Shaburov , re lingvist Boris Falikov . [209] [210]
Un specialist indian proeminent în istoria Rusiei , Madhavan Palat , și-a exprimat opinia că procesul Bhagavad Gita așa cum este reflectă anxietăți post-sovietice. [162] Rusia modernă „nu știe încotro se duce”. [162] În multe regiuni, populația este în scădere și, în același timp, există un aflux de chinezi și migranți din alte țări. [162] În comparație cu alte națiuni europene, rușii sunt mai izolați și mai monocromatici. [162] Potrivit Camerei, problemele majore din Rusia nu pot fi rezolvate și „există o luptă pentru fleacuri”. [162] Unul dintre episoadele acestei lupte, omul de știință consideră procesul de la Tomsk, care mărturisește pierderea încrederii în sine a rușilor și arată „teama că cineva ar putea fi convertit la o altă credință”. [211]
Amit Kumar Sharma, profesor asociat de sociologie la Universitatea Jawaharlal Nehru , a remarcat că, în calitate de democrat liberal, se opune interzicerii oricărei literaturi. [212] Potrivit lui Sharma, încercarea de a interzice cartea sfântă indică „o criză profundă de identitate în societatea rusă, unde Bhagavad Gita este percepută ca o amenințare la adresa identității majorității religioase”. [212] Sharma a remarcat, de asemenea, că dragostea întregii Indii pentru Bhagavad Gita a unit reprezentanții tuturor partidelor politice în protest. [212]
Abhay Maurya, profesor de literatură rusă la Universitatea din Delhi, a remarcat că, judecând după reacția la procesul din Rusia, rușii nu au nimic împotriva Bhagavad Gita și nu vor să o interzică. [213] Potrivit lui Maurya, procesul Bhagavad Gita a adus confuzie în societatea rusă și a provocat un val de condamnare în mass-media rusă. [213] La fel ca un număr de alți observatori, Maurya a citat relația dificilă dintre Tomsk Hare Krishnas și dieceza locală a Bisericii Ortodoxe Ruse drept principalul motiv al procesului. [213] Procurorul Viktor Fedotov a fost descris de Maurya drept un „activist local anti-Krishna” care acționează „la instigarea personalităților ortodoxe locale”. [213] Savantul a remarcat că procurorul nu propune interzicerea Bhagavad-gita ca atare, ci doar una dintre traducerile sale cu comentariile lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada. Acest lucru, însă, nu schimbă nimic, deoarece versiunea lui Prabhupada „conține și textul integral al Bhagavad-gita”. [213] Maurya a remarcat că Fedotov a recurs la minciuni, afirmând că declarația sa se bazează pe o opinie oficială a unui expert de la Universitatea din Tomsk, când de fapt „așa-zișii experți” au condus examenul în mod privat. [213]
În martie 2012, publicația online Lenta.ru a susținut o conferință de presă online cu directorul Asociației All India Sanskrit, profesor de sanscrită la Universitatea Hindu Benares Ramakant Pandey. [214] Ramakant Pandeya a răspuns la o serie de întrebări ale vizitatorilor site-ului Lenta.ru cu privire la procesul Bhagavad Gita așa cum este . [215] Omul de știință a remarcat că „în tradiția hindusă au fost create multe comentarii aparținând diferitelor școli filozofice ( dualistă , monistă etc.) și o persoană este atrasă de una sau alta interpretare datorită înclinațiilor sale spirituale. Dacă un comentariu este de neînțeles sau neatractiv pentru el, atunci trebuie să apelați la altul, dar să nu impuneți o interdicție, pentru că atunci nu va exista nicio modalitate de a compara și analiza. [214]
Pandeya a considerat absurd ca „întrebările legate de religia hindusă și interpretarea unei scripturi atât de monumentale precum Gita să fie decise de o cameră judiciară într-o țară atât de puțin versată în particularitățile culturii indiene” și a sugerat că „ar fi mai rezonabil. pentru ca instanța de la Tomsk să lase această discuție pe seama specialiștilor din Rusia și India. [214] Pandeya și-a exprimat speranța pentru un rezultat favorabil al procesului, deoarece în hinduism se crede că „victoria vine cu dharma”, adevărul învinge în cele din urmă și toate obstacolele se dovedesc a fi bune. [214] Pandeya a remarcat că, în orice caz, în urma acestui proces, rușii au aflat mai multe despre cultura indiană și hinduism. [214] Pandeya a remarcat, de asemenea, că Prabhupada și-a scris comentariul urmând tradiția hindusă a comentariului. Astfel, el s-a bazat pe comentariul sanscrit anterior din secolul al XVII-lea, Gita-bhushana , și a folosit multe citate și exemple din Bhagavata Purana și din alte Purana . În acest sens, Pandeya a remarcat că contextul cultural și istoric în care lucrează are o influență semnificativă asupra traducătorului sau comentatorului. El a îndemnat, de asemenea, să ia în considerare faptul că hinduismul este format din multe școli și direcții, numite sampradaya . Din cele mai vechi timpuri, fiecare dintre sampradayas are o tradiție de comentarii asupra Bhagavad Gita, precum și propria sa doctrină, propria sa interpretare a acestui text sacru. Toate comentariile tradiționale sunt scrise în conformitate cu învățăturile unuia sau altuia sampradaya . Prabhupada, fiind un adept al Gaudiya Vaishnava sampradaya , dă o interpretare în vena acestui sampradaya , descriind mai ales aspectul adevărului pe care l-a studiat cel mai mult. Pandeya a concluzionat adăugând că a studiat traducerea lui Prabhupada și a ajuns la concluzia că abordarea fondatorului ISKCON de a traduce textul a fost „scrupuloasă” și că „Bhagavad Gita așa cum este” era „în conformitate cu tradiția hinduismului”. [214]
Avocatul Hare Krishna Mikhail Frolov a remarcat că legea este ambiguă în definirea conceptului de „extremism” și, cu aplicarea selectivă a legii, orice poate fi numit „extremist”: „Orice compliment poate fi evaluat ca propagandă a superiorității. Orice critică, orice evaluare negativă, satira poate fi apreciată drept propagandă a inferiorității. [39]
Avocatul și activistul pentru drepturile omului Alexander Shakhov (care practică Hare Krishna și fost prim-adjunct al Departamentului de Transport din Orientul Îndepărtat al Comitetului de Investigații din cadrul Procuraturii Federației Ruse ) [216] și-a exprimat opinia că parchetul ar fi consecvent în acțiunile sale și, în cazul unei interdicții asupra Bhagavad Gita așa cum este, ar începe să caute lichidarea ISKCON. [39] Shakhov a remarcat că acesta a fost exact scenariul urmat de agențiile de aplicare a legii în cazul Martorilor lui Iehova . [39] Într-un interviu pentru Radio Liberty, Shakhov a numit-o o încercare de a stabili „totalitarismul ideologic” în Rusia: „o națiune, o țară, o religie”. [39] Într-un interviu acordat RIA Novosti , Șahhov a declarat că dintre toate traducerile Bhagavad Gita în rusă, numai traducerea Bhaktivedanta Swami Prabhupada a fost făcută de un „adept direct al hinduismului”. [128] Alexander Shakhov a mai spus că, dacă au existat crime în rândul Hare Krishna (pentru care unii Hare Krishna ar putea fi considerați extremiști), atunci au fost comise de oameni aleatoriu (nebuni) care nu au urmat etica ISKCON. [K 16]
Şeful Departamentului de Relaţii Publice Iuri PleşakovYury Pleshakov, șeful Departamentului de Relații Publice ISKCON din Rusia, a calificat procesul drept „fără precedent” și „absurd”, inițiat „pe baza declarației ridicole a procurorului din Tomsk” pentru a recunoaște „această scriptură de renume mondial drept „extremistă” ." [217] Arătând numărul de adepți ai hinduismului din lume pentru care Bhagavad Gita este sacră, Pleshakov a considerat că este „periculos” ca, ca urmare a recunoașterii cărții ca extremiste, „un miliard de locuitori ai pământului” ar putea de asemenea, să fie recunoscuți ca extremiști. [157] Potrivit lui Pleshakov, încercarea de a interzice cartea ar putea fi primul pas către interzicerea completă a ISKCON în Rusia. Într-un interviu pentru ziarul Izvestia , Pleshakov a declarat că interzicerea cărții ar fi fost urmată de acuzații de distribuire de materiale extremiste și apoi de interzicerea organizației religioase Hare Krishna însăși. [75] Pleshakov a mai opinat că „problema constă, în primul rând, în folosirea abuzivă a legii privind combaterea extremismului”, care „este folosită pentru a căuta dușmani acolo unde aceștia nu există și nu pot exista”. [25]
Președintele Consiliului ISKCON din Rusia, Radha DamodarÎntr- un interviu acordat Gazeta.Ru , Radha Damodar (Sergei Zuev), președintele consiliului rus ISKCON, a urat parchetului din Tomsk „să-și recunoască public greșeala” și să retragă cererea. Potrivit Radha Damodar, pentru a evita astfel de incidente în viitor, este necesar să se scoată toate organizațiile religioase „din sfera proceselor” și să legifereze că „textele importante pentru religiile lumii nu trebuie să fie atinse, acest lucru nu este obiectul procedurii.” Radha Damodar a remarcat că Hare Krishna nu vrea să fie extremiști, ei vor să respecte legea și „procuratura, dimpotrivă, vrea să facă din noi extremiști”. [17]
Șeful Societății Tomsk pentru Conștiința lui Krishna Enver Izmailov (Bhaktivedanta Sadhu Swami)Liderul comunității Tomsk Hare Krishna, Enver Izmailov (Bhaktivedanta Sadhu Swami) [K 17] , a declarat că „după ce cartea este recunoscută ca extremistă, este evident că următorul pas va fi închiderea Societății pentru Conștiința lui Krishna pe tot parcursul tara." [18] Potrivit lui Izmailov, autorul cărții, Bhaktivedanta Swami Prabhupada, „a vrut doar să transmită occidentalilor înțelepciunea orientală”. [175] Autorul a tratat alte religii cu respect, „însemnând prin Krishna totul divin”. [175] Izmailov a remarcat că „terminologia din comentarii este aceeași ca și în scripturile hinduse. Și a-l condamna este același lucru cu a te îndoi, de exemplu, de Biblie sau Coran . [175] Izmailov a notat, de asemenea, că în Bhagavad Gita, Krishna descrie mai multe tipuri de oameni care nu-L acceptă pe Dumnezeu . În legătură cu ei, Krishna folosește cuvinte sanscrite care sunt traduse ca „prost”, „măgar” sau „demonic”. Cu toate acestea, când Prabhupada citează aceleași cuvinte într-un comentariu, „el este creditat cu extremism”. [175] La 22 decembrie 2011, într-un interviu pentru Radio Liberty, Izmailov a numit procesul drept „provocare” și a remarcat că „instanța din Tomsk este prima instanță judecătorească. Nu cred că această carte va fi recunoscută ca extremistă în Curtea Supremă , și cu atât mai mult în cea internațională. Altfel, va fi scandal...”. [196]
Liderul spiritual al Rusiei Hare Krishnas Bhakti Vigyan GoswamiÎntr-un interviu acordat ediției indiane The Sunday Guardian , șeful ISKCON din Rusia, Bhakti Vigyan Goswami , și-a exprimat părerea că cărțile sacre nu ar trebui niciodată judecate. [212] El a atribuit încercarea sa de a interzice Bhagavad Gita As It Is faptului că religiile tradiționale din Rusia sunt preocupate de popularitatea din ce în ce mai mare a acestei cărți. [212] La 19 decembrie 2011, a fost publicat un apel al lui Bhakti Vigyan Goswami către „publicul și mass-media ruse” [218] în care se afirmă că „în toată lumea, oamenii care profesează hinduismul și reprezentanții altor tradiții religioase protestează împotriva însăși ideea de a judeca Sfânta Scriptură”. [218] Goswami a numit Bhagavad-gita „cea mai mare carte” care ajută o persoană „să acționeze în situații dificile, critice ale vieții”, precum și „să mențină autocontrolul și să adere la cele mai înalte principii morale”. [218] Potrivit lui Goswami, „traducerea și comentariul lui A. C. Bhaktivedanta Swami Prabhupada l-au făcut accesibil și de înțeles pentru milioane de oameni. Tradus în peste 80 de limbi ale lumii și publicat în peste 100 de milioane de exemplare, a devenit o forță călăuzitoare în viața multor oameni, nu numai în India, ci și în întreaga lume. [218] Goswami a mai opinat că procesul Bhagavad-gita așa cum este „ar răni profund sentimentele religioase a milioane de oameni din întreaga lume”. [218] La sfârșitul discursului său, Bhakti Vigyan Goswami și-a exprimat speranța că „inițiativa privată a procurorilor din Tomsk va rămâne o neînțelegere nefericită care nu va afecta relațiile tradiționale de prietenie dintre popoarele Rusiei și Indiei” și are încredere că „opinia acestor oameni, rănind sentimentele credincioșilor, nu este împărtășită de milioane de ruși, pe rafturile cărora se află Bhagavad Gita așa cum este. Această carte este un mesaj de dragoste și pace și toată lumea se poate convinge de acest lucru, începând să o citească. [218]
Pe 28 decembrie 2011, ediția de internet Lenta.ru a publicat un articol al lui Bhakti Vigyan Goswami, în care, în special, acesta și-a exprimat nedumerirea față de declarațiile făcute în Rusia că „în India se presupune că nu știu că judecă Bhagavad-ul. Gita așa cum este” – adică Bhagavad-gita în traducerea și comentariul lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada. Liderul Hare Krishna a remarcat că „este suficient să faci o simplă monitorizare a presei indiene pentru a te asigura că nu este așa”. Bhakti Vigyan Goswami a considerat de asemenea ciudată „o încercare de a pune la îndoială acuratețea traducerii lui Prabhupada”, deoarece, potrivit lui, „autoritatea traducerii făcute de Srila Prabhupada și respectarea strictă a acesteia la tradiția de comentariu a vaishnavismului bengalez este fără îndoială și este confirmat de cercetători cunoscuți de la universitățile din Delhi, Benares, Harvard și altele.” [49]
Reprezentantul Corpului de conducere al ISKCON Maxim OsipovLa 24 februarie 2012, vorbind la conferința științifică și practică a întregii Ruse „Bhagavad Gita în istorie și societate modernă” desfășurată la Universitatea de Stat din Tomsk, Maxim Osipov, reprezentant al Consiliului de conducere al ISKCON , și-a exprimat opinia că comentariile din „Bhagavad Gita așa cum este ” reflectă foarte fidel, precis și conștiincios tradiția Gaudiya Vaishnavism , care este reprezentată de Bhaktivedanta Swami Prabhupada. [181] Potrivit lui Osipov, toate acele afirmații pe care experții le considerau extremiste au fost fie scoase din context, fie interpretate greșit de către aceștia. [181] Osipov a numit comentariile lui Prabhupada reprezentând fidel filozofia Bhagavad Gita. [181] Potrivit lui, în practică, ei „ajută cu adevărat oamenii să găsească un sens foarte profund în viață și să aplice această înțelepciune spirituală străveche în viața lor de zi cu zi”. [181] Osipov a subliniat că cuvintele triste citate de parchet pot fi găsite în Biblie, în Coran și, în general, în textele religioase de orice religie. [181] În opinia sa, astfel de declarații, de regulă, nu au scopul de a incita la ură interreligioasă, interetnică, pentru a stigmatiza o persoană. Scopul lor este de a încuraja oamenii „să se îndrepte către o viață dreaptă, spre dezvoltarea celor mai bune calități”. [181]
Guru Krishna Radhanath SwamiCelebrul guru Hare Krishna Radhanath Swami în martie 2012 a declarat într-un interviu acordat Moskovsky Komsomolets că a fost martor cum Bhagavad Gita așa cum este „a transformat inimile a zeci de mii de oameni”, trezind în ei calități precum smerenia, noblețea, compasiune și dragoste pentru Dumnezeu. [219] Potrivit lui Radhanath Swami, milioane de oameni văd această carte ca „o reflectare autorizată a religiei lor tradiționale”. [219] Potrivit lui, milioane de oameni din India se simt profund jigniți atunci când cineva numește „o prezentare atât de autoritară și frumoasă a tradiției lor” extremist. [219] Radhanath Swami a remarcat că această carte a fost distribuită în toată Rusia în ediții uriașe și nu există nici un singur exemplu de „a transforma oamenii în criminali”. [219] Bhagavad-gita așa cum este, dimpotrivă, transformă inimile oamenilor care o citesc și trezește în ei cele mai bune calități ale acestora. [219] Radhanath Swami a remarcat că unii oameni ar putea înțelege greșit unele dintre afirmațiile conținute în această carte, dar „soluția corectă la această problemă este să intri într-un dialog și să încerci să înțeleagă ce se spune exact”. [219] Potrivit lui Radhanath Swami, Bhagavad Gita As It Is este citită de președintele Indiei , miniștri din state indiene precum Gujarat și Maharashtra și alți politicieni. [219] Radhanath Swami și-a exprimat părerea că este necesar să apelăm la oamenii de știință care studiază această carte și o cunosc și nu are sens să mergi în instanță, deoarece acest lucru va duce cu siguranță la diviziunea oamenilor, va semăna dușmănie și ostilitate. [219]
Maxim Stepanenko, șeful departamentului misionar al eparhiei Tomsk și Asinov a Bisericii Ortodoxe Ruse , a fost primul care a informat publicul despre deschiderea cazului privind Bhagavad Gita așa cum este , care la 7 august 2011 pe Site-ul misionar ortodox și apologetic „Către Adevăr”, [K 18] că „justiția a triumfat, statul a acordat în sfârșit atenție comentariilor rasiste și mizantropice asupra cărții antice indiane „Bhagavad-Gita” ale fondatorului „Societății”. pentru secta Conștiinței lui Krishna", hindus Abhay Charan De." [50] Radio Liberty a remarcat că „cunoscutul luptător din Tomsk împotriva sectelor Maxim Stepanenko” a reacționat la procesul „Bhagavad Gita așa cum este” cu entuziasm. [39] Într-un interviu acordat unui post de radio, Stepanenko a spus că nu are dreptul să-și exprime opinia întregii dieceze de Tomsk, dar atitudinea sa personală față de proces a fost pur pozitivă. [39] Potrivit lui Stepanenko, statul „nu ar trebui să permită unei secte, care a apărut în urmă cu 50 de ani în Statele Unite, să numească aproape întreaga populație a Rusiei ignoranți, proști, demoni”. [39]
Ca răspuns la un discurs în apărarea Hare Krishnas și a Bhagavad Gita așa cum este de Nelli Krechetova , comisarul pentru drepturile omului în regiunea Tomsk , în octombrie 2011, Stepanenko a declarat că Krechetova i-a insultat pe credincioșii ortodocși, a acuzat-o de „incompetență în materie. de religie” și i-a sugerat să demisioneze. [18] Ca răspuns, Krechetova a numit declarația lui Stepanenko despre insultarea ortodocșilor „complet idioată” și a declarat că ea dorește să „protejeze reprezentanții altor religii” în persoana Krishnaitelor. [optsprezece]
Reacția lui Stepanenko la verdictul Tribunalului Leninsky a fost comentată de jurnalistul din Tomsk Olga Iovleva. [109] Ea l-a numit pe Stepanenko inițiatorul procesului și „eminența gri” a diecezei Tomsk. [109] Potrivit jurnalistului, faptul că Stepanenko „nu se va calma imediat a fost clar”, deoarece chiar înainte ca participanții la proces să fi primit copii ale deciziei judecătorești din 28 decembrie 2011, Stepanenko a postat „ un alt articol devastator”, în care a numit decizia Hare Krishna de a nu retipări Bhagavad Gita așa cum este până la sfârșitul procesului ca dovadă că liderii Hare Krishna sunt conștienți că Bhagavad Gita așa cum este conține „calomnie și insulte la adresa altor credincioși”, suficiente pentru a-l interzice. [109]
În februarie 2012, Stepanenko l-a invitat pe „unul dintre principalii luptători împotriva sectelor totalitare din Rusia” A. L. Dvorkin la Tomsk . Dvorkin și Stepanenko au vorbit în mass-media din Tomsk în sprijinul interzicerii Bhagavad Gita așa cum este și au declarat legitimitatea pretențiilor acuzării la acest text. [220] [221] [222]
Alexander DvorkinPotrivit unui activist al mișcării anti-sectare ortodoxe , președintele Consiliului de experți pentru expertiză religioasă de stat din cadrul Ministerului Justiției al Federației Ruse , Alexander Dvorkin , a exprimat într-un interviu pentru radioul Kommersant FM , „Bhagavad Gita așa cum este " " jignește sentimentele credincioșilor altor credințe." [3] Dworkin crede că comentariile lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada cu privire la Bhagavad Gita pot fi numite extremiste, deoarece conțin „afirmații foarte dure” că oamenii care nu mărturisesc credința Hare Krishna „sunt măgari, oi” și chiar conțin afirmația că „ o persoană care comite o crimă în conștiința lui Krishna nu comite o crimă.” [3]
Într-un alt interviu cu radioul Kommersant FM, luat după anunțarea verdictului instanței din Tomsk, Dvorkin a spus că comentariile lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada asupra Bhagavad Gita nu pot fi numite decât extremism, după care jurnalistul Kommersant FM a remarcat că hindușii înșiși cred că „... cartea lor spirituală principală este impecabilă, iar autorul traducerii este infailibil”. [223] Într-un interviu acordat Izvestia , Dvorkin s-a alăturat din nou cu biroul procurorului din Tomsk, pierdut atunci, afirmând că Bhagavad Gita așa cum este conține „un limbaj extrem de ofensator” și că ISKCON este „o sectă totalitară tipică, care a fost strâns asociată. cu guvernul Indiei în ultimii 15 ani.” [75]
Într-un interviu acordat publicației online Pravda.Ru , Dvorkin și-a dat explicațiile pentru sprijinul primit de ruși Hare Krishnas în cazul Bhagavad Gita din partea parlamentului și guvernului indian. El a declarat în mod specific că ISKCON este „rețeaua de agenți de influență” a Indiei în alte țări. [224] Potrivit lui Dworkin, Hare Krishna aduc „sume colosale de bani” în India. [224] Potrivit lui Dworkin, Hare Krishna contribuie la bugetul național al Indiei într-o varietate de moduri: organizează pelerinaje, promovează India și modul de viață indian, construiesc lăcașuri de cult în India care devin centre turistice, transferă bani în India. forma de donatii. [224] Potrivit lui Dworkin, acesta este motivul pentru care guvernul secular al Indiei „face lobby pentru interesele” Hare Krishnas. [224]
Pentru a apăra poziția parchetului asupra „Bhagavad Gita așa cum este”, în perioada 21-22 februarie, Dvorkin a vizitat Tomsk, unde, împreună cu șeful departamentului misionar al eparhiei Tomsk, Maxim Stepanenko, a luat a participat la o conferință de presă la Interfax-Siberia, a susținut o prelegere anti-sectară la Universitatea de Stat din Tomsk și a acordat un interviu presei din Tomsk. [B 19] Dvorkin a declarat că pretențiile parchetului cu privire la textul Hare Krishna sunt justificate, care, în cuvintele sale, „are o relație indirectă cu originalul” și este „o traducere liberă și nu foarte calificată”. [220] [222] În cadrul talk-show-ului Natural Selection, Dvorkin a intrat într-o dezbatere cu avocatul Krishna Alexander Shakhov, iar pe 25 februarie, canalul de televiziune din Tomsk TV2 a difuzat un interviu cu Dvorkin în ultimul program de sâmbătă, în care acesta din nou. a descris ororile emanate din „secta totalitară a lui Hare Krishnas”. [41]
La 1 martie 2012, Dvorkin a acordat un interviu pentru Interfax, în care i-a numit pe Hare Krishna „un proiect politic al guvernului indian”. [225]
Roman SilantievPotrivit directorului Centrului pentru Drepturile Omului al organizației publice ortodoxe „ Consiliul Popular Mondial al Rusiei ”, vicepreședinte al Consiliului de experți pentru expertiza religioasă de stat din cadrul Ministerului Justiției al Federației Ruse , savant în religie și cercetător al Islamului Roman Silantiev , autoritățile indiene au fost dezinformate de rusul Hare Krishnas cu privire la procesul Tomsk. [226] Comentând declarația ministrului indian de externe S. M. Krishna , în care ministrul a susținut pentru Hare Krishna ruși și manualul lor „Bhagavad Gita As It Is” , cu comentariile lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada, Silantiev a sugerat că Hare Krishna i-a informat pe indian. Guvernul despre interdicția iminentă nu textul său canonic , Bhagavad Gita așa cum este , ci Bhagavad Gita în sine, care, potrivit lui Silantiev, este „departe de a fi același lucru”. [226] Silantiev a comparat comentariile lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada conținute în Bhagavad-Gita As It Is cu „ o interpretare a Coranului de către unii Said din Buryat ”, subliniind că astfel de „interpretări pervertite sunt interzise destul de des și nu numai în Rusia. .” [226] Silantiev a mai declarat că Hare Krishna are o „reputație extrem de proastă” în Rusia și sunt „caracterizate de savanți autorizați ca fiind sectari”. [226]
Mișcarea de rezistență la uciderea copiilorPotrivit agenției de știri Interfax , pe 27 ianuarie 2012, Mișcarea de rezistență la uciderea copiilor ortodoxe a organizat o campanie pentru a preda un lot de tocană de vită conservată reprezentanților Societății Moscovei pentru Conștiința lui Krishna. [227] În acest fel, reprezentanții mișcării au reacționat la arderea drapelului național al Federației Ruse în decembrie 2011 lângă clădirea ambasadei Rusiei în India. [227] Mișcarea a spus într-o declarație că „acest act rușinos a fost una dintre componentele unei campanii fără precedent de presiune asupra instanței ruse, care avea în vedere un proces pentru a recunoaște cartea Bhagavad Gita așa cum este ca material extremist”. [227] Autorii declarației au numit această acțiune „un fel de rambursare a unei datorii (în schimbul hranei idolatre – prasadam ) distribuită de Hare Krishnas) și un semn al refuzului rușilor de a importa „tradiții spirituale” străine noastre. țară." [227] Acțiunea parlamentarilor indieni și a publicului în sprijinul lui Hare Krishna a fost numită „anti-ruse” de către autorii documentului, iar Partidul Bharatiya Janata , care îi sprijină pe Hare Krishna, a fost numit „partidul ultranaționalist al apărători ai Hare Krishnas ruși”, ale căror activități sunt asociate cu atacuri asupra creștinilor și musulmanilor indieni . [227]
Acțiunea mișcării ortodoxe a fost comentată de reprezentantul permanent al sangha tradițională budistă din Moscova, sanja lama Andrey Balzhirov . [228] În opinia sa, această acțiune „nu corespunde principiilor relațiilor de bună vecinătate și nu contribuie în niciun fel la pacea interreligioasă”. [228] Roman Lunkin , savant și publicist religios, angajat al Centrului juridic slav , și-a exprimat opinia că această acțiune nu poate fi privită decât ca o insultă la adresa sentimentelor religioase ale Hare Krishnas. [229] Lunkin a remarcat că reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse „au câștigat în mod repetat procese împotriva artiștilor și jurnaliștilor pentru insultarea sentimentelor religioase și incitarea la ură interreligioasă. Cu toate acestea, sunt puțini cărora le este frică să insulte și să numească criminali pe cei care cred altfel și, dimpotrivă, o fac cu îndrăzneală și deschis.” [229]
Uniunea steagurilor ortodocșiLa 8 martie 2012, organizația religioasă și politică ortodoxă Uniunea Purtătorilor de Stendard Ortodocși (SPKh), împreună cu reprezentanți ai Departamentului Sinodal pentru Relațiile dintre Biserica și Societatea Patriarhiei Moscovei, au organizat un pichet la Ministerul Afacerilor Externe. al Federației Ruse , îndreptată „împotriva persecuției creștinismului în lume”. [230] Pichetarii au făcut apel la „toți cei care prețuiesc istoria, cultura și tradițiile” Rusiei „să susțină drepturile majorității” și cer ca Procuratura Generală a Federației Ruse să ia toate măsurile posibile pentru a preveni distribuirea. a cărții „Bhagavad Gita” și a altor sentimente insultătoare ale credincioșilor ortodocși din Rusia materiale extremiste ale organizațiilor religioase străine. [230] Purtătorii de steag au înaintat o cerere primăriei Moscovei de a interzice Societății Internaționale pentru Conștiința lui Krishna „sectei neo-hinduse” să construiască un templu la Moscova . [230]
Misionarul Oleg Stenyaev, preoții Anthony Skrynnikov și Alexander ShumskyÎn iunie 2012, în legătură cu propunerea de desființare a Listei federale a materialelor extremiste , discutată în Camera Publică a Federației Ruse , o serie de clerici ortodocși și-au exprimat opinia cu privire la această problemă. În paralel, ei au vorbit despre atitudinea lor față de „Bhagavad Gita așa cum este” și despre încercarea lor de a o recunoaște ca extremistă. Cunoscutul misionar ortodox Oleg Stenyaev și-a exprimat opinia că „Bhagavad Gita așa cum este” este o interpretare modernă a textului antic, în care Bhaktivedanta Swami Prabhupada a denaturat textul original „dincolo de recunoaștere”. [231] Potrivit lui Stenyaev, Bhagavad Gita așa cum este se referă la oameni de alte credințe ca câini și porci și jignește preoții creștini și rabinii evrei . [231] Potrivit misionarului, comentariile scrise de Bhaktivedanta Swami Prabhupada „incită în mod clar la lupte sectare”. [231] Steniaev a mai afirmat că predicarea doctrinei expuse în această carte „a dus de mai multe ori la infracțiuni penale în diferite țări”, iar în Rusia un Krishnait chiar „a tăiat capul unui preot”. [231]
Clericul Bisericii Sf. Nicolae Făcătorul de Minuni din Khamovniki , preotul Alexander Shumsky, a exprimat o opinie similară. [231] El i-a numit pe Hare Krishna o sectă extremistă care urăște Ortodoxia, cu o „relație foarte indirectă” cu hinduismul. [231] Potrivit lui Shumsky, Bhaktivedanta Swami Prabhupada a schimbat foarte mult sensul original al Bhagavad Gita și a scris comentarii care au un „caracter deosebit de extremist”. [231] Shumsky a mai afirmat că din punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Ruse, „extremismul este ceea ce este ostil ortodoxiei, creștinismului, indiferent de unde provine”. [231] Potrivit lui Shumsky, întrucât ROC „cheamă pe toată lumea la pace”, orice discurs împotriva sa ar trebui considerat extremism. [231] Shumsky a propus un „criteriu simplu”, conform căruia tot ceea ce merge împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse, a învățăturilor acesteia și împotriva patriarhului ar trebui, cu siguranță, considerat extremism. [231]
Preotul Anthony Skrynnikov [K 20] a declarat în legătură cu procesul de la Tomsk că i-a fost „rușine că sistemul judiciar a cedat presiunilor externe”. [231] În opinia sa, ar trebui să distingem între Bhagavad-gita și interpretările sale. [231] Bhagavad Gita așa cum este, el a numit Bhagavad Gita într-o „adaptare la Krishna”, o carte mizantropică și extremistă „care nu are nimic de-a face cu hinduismul clasic”. [231]
A 5-a întâlnire a Conferinței Inter-ortodoxe a Centrelor pentru Studiul Noilor Mișcări Religioase și Culte DistructiveÎn perioada 24-27 septembrie 2012, în orașul sârb Novi Sad , a 5-a întâlnire a întâlnirii interortodoxe a centrelor de studiu a noilor mișcări religioase și culte distructive „Guruismul, cultele distructive, problemele personale, spirituale și sociale și ale acestora. vindecare” a avut loc. La eveniment au participat peste o sută de teologi, preoți și oameni de știință din 15 țări. [232] În documentul final, adoptat în unanimitate de 127 de participanți la conferință, a fost atinsă tema procesului „Bhagavad-gita așa cum este”. Documentul „Bhagavad-gita așa cum este” a fost numit „o carte cu autoritate în mediul sectar”, conținând în parte din comentarii „multe afirmații care pot fi considerate mizantropice, discriminatorii, umilitoare pentru onoarea și demnitatea unei persoane, insultătoare. sentimentele sale religioase”. Participanții la conferință și-au exprimat convingerea că Societatea Internațională pentru Conștiința lui Krishna este „renumită” pentru multe crime inspirate de comentariile lui Prabhupada despre „potențialul distructiv”. [233]
Reacțiile și opiniile musulmanilor rușiDecizia Tribunalului Districtual Leninsky din Tomsk, care nu a văzut semne de extremism în Bhagavad Gita așa cum este , a provocat un dezacord cu șeful Administrației Spirituale a Musulmanilor din Teritoriul Perm , Mukhammedgali Khuzin, [234] care deține și el postul de șef al comitetului executiv al Muftiatului All-Russian, o organizație islamică fondată în 2010. (RAIS). [235] [236] Potrivit ziarului Moskovskiye Novosti , după justificarea Bhagavad Gita, Khuzin „și-a asumat rolul principalului adversar al Hare Krishnas”. [235] La 16 ianuarie 2012, muftiul a trimis o declarație către Interfax , în care a cerut autorităților ruse „să dea dovadă de rigiditate fundamentală în această chestiune și să nu cedeze nici unei provocări și presiuni”. [237] [238] Potrivit lui Khuzin, instanța a decis în favoarea Hare Krishnas tocmai din cauza presiunii exercitate asupra autorităților ruse din exterior. [235] Khuzin a numit Bhagavad Gita As It Is „o interpretare semi-alfabetizată a epopeei antice” fără de care „Rusia se poate lipsi”. [239] Khuzin a criticat, de asemenea, aspru programul de caritate Hare Krishna „ Hrană pentru viață ” [K 21] și a cerut îndepărtarea lui Hare Krishna din domeniul juridic al Rusiei. [235]
Mihail Moshkin, editorialist la ziarul Moscow News, a remarcat că nu există nicio structură care să unească toți musulmanii din Rusia și, prin urmare, aceste declarații dure nu reflectă poziția generală a credincioșilor ruși, sau cel puțin a majorității acestora. [235] Dmitri Alyaev, editorialistul Novye Izvestiya a subliniat că alte organizații musulmane au refuzat să aprobe „măsurile atât de drastice” propuse de Khuzin. Astfel, când Moskovskiye Novosti i-a cerut lui Gulnur Gazieva, șeful serviciului de presă al Consiliului rus al muftilor , un comentariu , ea s-a limitat să afirme că „din fericire, Mukhammedali Khuzin nu are nimic de-a face cu noi”. [235] Consiliul muftilor a refuzat de asemenea să comenteze declarațiile lui Khuzin către Novye Izvestia. [240] Reprezentanții acestei organizații religioase au refuzat să comenteze declarațiile lui Khuzin pe motiv că Consiliul Muftilor nu a avut nimic de-a face cu Muftiatul All-Rusian. [240] Misiunea Permanentă a Muftiatului All-Rus la Moscova a refuzat să răspundă la întrebarea lui Novye Izvestiya dacă declarația lui Khuzin a fost o opinie privată sau poziția întregii asociații. [240] Ziarului i s-a sugerat să apeleze la Khuzin însuși pentru lămuriri. [240] Biroul de presă al lui Khuzin a declarat că „aceasta este opinia sa privată. Dar oamenii care lucrează cu el îl împărtășesc și îl susțin. În general, el este șeful Comitetului Executiv RAIS și a vorbit în calitate de șef al Comitetului Executiv, așa că trageți propriile concluzii.” [240]
Novye Izvestia a fost comentată despre situație de Alexander Verkhovsky, directorul Centrului de Informare și Analitică Sova. El și-a exprimat nedumerirea față de declarațiile lui Khuzin și a opinat că a devenit deja o tradiție bună printre reprezentanții religiilor tradiționale să „se plângă de rivalii lor religioși”. [240] Verkhovsky a mai adăugat că în Rusia de astăzi suspiciunile de extremism se extind nu numai asupra mișcărilor religioase, ci asupra tuturor în general, astfel încât „orice persoană poate fi acuzată de extremism, dacă există o dorință”. [240]
În legătură cu declarația lui Mukhammedgali Khuzin, departamentul de relații publice al ISKCON din Rusia a difuzat un comentariu în care el a numit declarații dure împotriva Bhagavad-gita așa cum este și a lui Hare Krishnas „iresponsabile”, „insultante” și „nefondate”, deoarece Vaishnavele reprezentate în rusă ISKCON, „sunt recunoscuți și respectați în India și în lume pentru hinduism”. [241]
Declarația lui Khuzin l-a înfuriat și pe bloggerul de la Radio Liberty , publicistul islamic Khayet Khan Nasreddinov. [240] Nasreddinov a numit opinia muftiului din Perm „pripită și stupidă”, spunând că îi era rușine că astfel de lucruri „sunt exprimate de un musulman, în plus, investit cu putere”, dând naștere la o ceartă între oameni de diferite credințe. [242] Potrivit publicistului, interdicțiile pot fi propuse doar de oameni „limitați în perspectivă”, oponenți „progresului și eradicării esenței problemei”. [242] Nasreddinov a numit ideea de a interzice Bhagavad Gita așa cum este și activitățile Hare Krishnas „prostie” și „provocatoare”. [242] În opinia sa, „nici măcar nu se poate ridica problema restrângerii activităților lui Krishnas”, deoarece în acest fel Coranul, care spune că un musulman credincios este o „persoană adevărată”, iar toți „necredincioșii” trebuie fie să convertească la islam sau să fie distrus. [242] Nasreddinov a remarcat că există 47 de interpretări diferite ale Coranului în lume și, dacă se dorește, se pot „găsi declarații și mai cool” în ele. [242] Potrivit lui Nasreddinov, dacă cineva crede că interdicția este corectă, atunci islamul însuși ar trebui interzis, „pentru că teroriștii ne aruncă în aer în numele acestei credințe”. [242] Problema nu constă în textele sacre, ci în modul în care acestea sunt interpretate de către credincioși. Interzicerea textelor religioase nu va rezolva problema extremismului, ci va duce la un impas, pentru că „după o interdicție, cu siguranță va fi dorința de a pune alta. Și așa mai departe la infinit. Și la fel de nesfârșit va fi un război între susținătorii și oponenții interdicțiilor. [242] Potrivit lui Nasreddinov, interdicția nu rezolvă nicio problemă, ci doar creează „apariția împlinirii și a bunăstării”, ascunzând în sine „o dorință nesatisfăcută de a o ocoli și de a afla singuri care este adevărul”. [242]
Într-o conversație cu un corespondent Novye Izvestia, Nasreddinov a făcut următoarea sugestie: „Să interzicem totul deodată și nu vor fi probleme. Totuși, va fi unul. Cine va face alegerea - să interzică sau nu. Și nu voi fi surprins dacă acest lucru devine subiectul unei mari cearte între oameni de diferite credințe.” [240]
Reacția budiștilor rușiLa 31 ianuarie 2012, procesul privind Bhagavad Gita așa cum este a fost comentat de reprezentantul permanent al Sangha tradițională budistă din Moscova, sanja lama Andrey Balzhirov . [228] Balzhirov a remarcat că urmărește îndeaproape „conflictul în curs de dezvoltare în jurul procesului de la Tomsk” și a cerut ca „cazul despre literatura Krishna” să fie considerat bazat „pe principiile legalității și imparțialității”. [228] Balzhirov a opinat că în timpul acestui proces, agențiile ruse de aplicare a legii și justiția au fost supuse unei campanii de informare de presiuni din partea reprezentanților asociațiilor politice indiene și ai structurilor de stat, care, a sugerat Balzhirov, ar fi putut fi induse în eroare. [228] Balzhirov a numit arderea publică a drapelului rus de către radicalii hinduși în apropierea ambasadei Rusiei din Delhi apoteoza acestei campanii de informare. [228]
Opinia reprezentanților iudaismului rusLa 13 iunie 2012, au avut loc audieri în Camera Civică a Federației Ruse, cu participarea reprezentanților mai multor confesiuni rusești. [192] În timpul unei discuții despre legislația rusă anti-extremistă, președintele Congresului organizațiilor și asociațiilor religioase evreiești din Rusia, Zinovy Kogan , a declarat că nu este mulțumit de separarea textului sacru de comentariile la acesta, așa cum a fost cazul în procesul pentru Bhagavad Gita așa cum este . [193] Kogan, în special, a spus: „Există Tora , dar există numeroase comentarii despre ea, unul fără celălalt este de neconceput”. [193] Kogan a mai afirmat că „este nevoie de creșterea nivelului de competență religioasă a angajaților sistemului judiciar și ai agențiilor de aplicare a legii”. [193]
La începutul lunii noiembrie 2011, la Centrul Public din Moscova, numit după A. D. Saharov , a avut loc un seminar din ciclul „Societatea între credință și înțelegere reciprocă” , organizat de Centrul pentru Studiul Religiilor al Universității de Stat Ruse pentru Științe Umaniste și Academia Rusă de Economie Națională și Administrație Publică sub președintele Federației Ruse . [243] Procesul Tomsk a fost discutat activ în timpul seminarului. [243] Participanții la seminar au remarcat că mecanismul de desfășurare a examinărilor pentru extremism nu a fost încă reglementat de lege, care „demonstrează slăbiciunea studiilor religioase rusești”. [243]
După ce a aflat despre acest seminar, Ombudsmanul din Tomsk Nelli Krechetova a atras din nou atenția asupra subiectului procesului. [244] Krechetova a remarcat că „discuția despre această problemă a ajuns la nivelul Rusiei” și și-a exprimat din nou opinia că procesul Bhagavad Gita așa cum este „va contribui la deteriorarea imaginii Tomskului”. [244]
Pe 28 noiembrie 2011, la Moscova a avut loc o masă rotundă organizată de Moskovsky Komsomolets . [213] Principalul subiect de discuție a fost „consecințele procesului absurd de la Tomsk”, în timpul căruia ei încearcă să recunoască „un comentariu autorizat asupra celei mai populare cărți sfinte hinduse” ca material extremist. [245] La masa rotundă au participat oameni de știință și avocați, membri ai Camerei Publice a Federației Ruse . [11] Printre participanți s-au numărat directorul Institutului de Filosofie al Academiei Ruse de Științe , Academician al Academiei Ruse de Științe A. A. Guseinov , șeful Sectorului de Filosofie Orientală al Institutului de Filosofie al Academiei Ruse de Științe M. T. Stepanyants , șeful E. Yu.Sectorului de istorie și cultură al Centrului de Studii Indiene al Institutului de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe al Centrului juridic slav A. V. Pchelintsev. [245]
Potrivit lui Serghei Bychkov , editorialist la Moskovsky Komsomolets, participanții la masa rotundă au declarat că nu există temeiuri legale pentru desfășurarea procesului Tomsk, numind însuși faptul că procuratura a inițiat acest dosar în instanță „insultând sentimentele religioase ale adepților. a Vaishnavismului în Republica India și Rusia” și subliniind că aceasta instanța „provoacă prejudicii semnificative dezvoltării relațiilor ruso-indiene”. [11] Reprezentanții Indiei, prezenți la eveniment, „și-au exprimat disponibilitatea de a organiza un fel de program educațional pentru procurorii din Tomsk, trimițându-i pe cheltuiala lor în patria vaishnavismului, unde să se familiarizeze mai bine cu practică." [unsprezece]
Potrivit lui Serghei Bychkov, participanții au exprimat opinia că „în legătură cu lupta continuă a forțelor de securitate împotriva manifestărilor de sentimente extremiste în societate” în Rusia, „principiile constituționale de asigurare a libertății de conștiință” sunt încălcate constant. [11] Participanții la discuție au fost preocupați în special de „încercările de a fundamenta apelurile extremiste cu referiri la idealuri religioase”. [11] Participanții au criticat legea federală „Cu privire la contracararea activității extremiste”, observând că aceasta oferă o definiție prea „largă” a extremismului. Participanții au subliniat faptul că în alte țări „extremismul este înțeles ca incitarea la ostilitate și la ură combinată cu violență sau apeluri la violență” [11] . O definiție similară, mai precisă a extremismului a fost conținută în versiunea acum dispărută a legii „Cu privire la contracararea activității extremiste”, unde activitatea extremistă a fost numită „incitarea la ură rasială, națională sau religioasă, precum și la ură socială asociată cu violență sau solicitări pentru violenţă." [11] Potrivit avocaților, o revenire la această formulare „ar salva organizațiile religioase care respectă legea de acuzațiile de extremism”. [unsprezece]
Masa rotundă și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că, sub pretextul luptei cu extremismul în Rusia, „se fac încercări de restrângere a drepturilor legitime ale minorităților religioase”. [11] După cum au remarcat participanții, pentru a pregăti opiniile experților cu privire la prezența extremismului în scripturi, de regulă, „sunt implicați oameni care nu au calificările profesionale necesare”. [11] Participanții au subliniat că textele sacre ale organizațiilor religioase „sunt cea mai importantă componentă a regulamentelor lor interne, a fundației lor” și au exprimat opinia că „ar trebui să fie supuse normei legii federale, potrivit căreia statul respectă regulamentele interne ale organizațiilor religioase, dacă acestea nu contravin legislației Federației Ruse”. [11] Documentul final adoptat la masa rotundă menționa:
Participanții la „masa rotundă” consideră că este corect și în conformitate cu spiritul Legii principiul, conform căruia cărțile sacre ale religiilor mondiale, precum și comentariile despre scrierile sacre ale profesorilor spirituali autorizați ai organizațiilor religioase înregistrate, în principiu, nu poate și nu trebuie să facă obiectul unor pretenții și litigii pentru acuzații de extremism. Este necesar să se legifereze normele relevante, o dată pentru totdeauna, eliberând credincioșii de la umilirea și insultarea sentimentelor lor religioase, procedurile de investigare și judiciare cu privire la scrierile sacre ale tradițiilor lor religioase. [unsprezece]
La 24 februarie 2012, la Universitatea de Stat din Tomsk (TSU), a avut loc Conferința științifică și practică panrusă „Bhagavad Gita în istorie și societate modernă”, organizată de Universitate în cooperare cu Departamentul de Cultură al Administrației din Tomsk. Regiune. Conferința a fost concepută în timpul audierilor de la Tribunalul Districtual Leninsky și a avut loc cu mai puțin de o lună înainte de sesiunea Tribunalului Regional Tomsk. [41] La conferință au participat peste 60 de persoane, inclusiv indologul Irina Glushkova , cercetător principal la Institutul de Filosofie al Academiei Ruse de Științe Tatyana Lyubimova , șef al Departamentului de Istoria Lumii Antice, Evul Mediu și Metodologia istoriei TSU Oleg Khazanov, șeful Departamentului de Afaceri Religioase și Naționale din Mihail Odintsov, Comisarul pentru Drepturile Omului al Federației Ruse, Comisarul Tomsk pentru Drepturile Omului Nelli Krechetova , Șeful Departamentului de Cultură al Regiunii Tomsk Andrey Kuzichkin , Preotul Eparhiei Tomsk Părintele Alexander Pechurkin. [41] [246] Experții care au descoperit anterior semne de extremism în textul Bhagavad Gita așa cum este , precum și reprezentanți ai FSB și ai parchetului , au fost invitați să participe la eveniment . [41] Cu toate acestea, nici reprezentanții agențiilor de aplicare a legii, nici experții nu au venit să-și apere „punerile”. [41]
Conferința a discutat probleme legate de „Bhagavad-gita așa cum este” și posibilele consecințe pe care le va avea procesul acestei cărți. [48] Participanții la conferință s-au opus în unanimitate luării în considerare a Bhagavad-gita așa cum este în instanță și au declarat că cartea nu conține declarații extremiste. [246] În numele TSU, Oleg Khazanov a declarat că oamenii de știință depun „toate eforturi pentru a se asigura că acest text nu este etichetat ca fiind interzis, extremist, dăunător”. [48] Andrey Kuzichkin și Nelli Krechetova și-au exprimat opinia că procesul pune în pericol armonia interconfesională și dăunează reputației tuturor instituțiilor de stat ale orașului - de la TSU până la instanță, parchet și eparhia Tomsk. [41] Părintele Alexander Pechurkin, preot al eparhiei Tomsk, a mulțumit pentru sprijinul exprimat de cei prezenți cu privire la religia „străină” și și-a exprimat cuvintele de aprobare către Hare Krishna, declarând că „niciun huligan nu ne poate bloca calea către Dumnezeu. ." [41] Profesor asociat al Facultății de Istorie a UTS Alexei Bocharov a susținut o prezentare „Arhivele electronice media ca sursă de memorie socială”. [41] Savantul a prezentat o analiză statistică a numeroaselor comentarii ale utilizatorilor de internet cu privire la proces. [41]
Potrivit postului de televiziune din Tomsk TV2 : „Invitații conferinței, orientaliști, indologi și filozofi ruși cunoscuți au spus că persecuția textului Krishna a fost inițiată de oameni incompetenți care nu înțeleg deloc cultura indiană”. [247] Daily Journal a remarcat că „Cervanții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul scăzut de cultură generală a autorităților de aplicare a legii și a oficialilor guvernamentali, ca să nu mai vorbim de așa-zișii experți care au condus „extremismul” comentariilor Bhagavad Gita.”. [248] Portalul Globalsib.ru a remarcat că participanții la conferință „au arătat că nu există și nu poate exista extremism în monumentul literaturii vechi indiene și au comentat despre acesta”. [249]
Conferință de presă la Interfax-SiberiaÎn seara zilei de 24 februarie, la Interfax-Siberia a avut loc o conferință de presă, cu participarea Irina Glushkova, Tatyana Lyubimova și Mihail Odintsov. [250] Glushkova a remarcat că experții care au compilat examinările Tomsk și Kemerovo nu au înțeles nimic despre hinduism. [116] Potrivit lui Glushkova, experții nu cunoșteau principiile percepției corecte a textelor sacre hinduse și a comentariilor la acestea. Glushkova a subliniat că, în contextul hinduismului, este imposibil să se separe textul original al Bhagavad Gita și comentariile sale, deoarece comentariile fac din Bhagavad Gita un text religios. [250] Ca exemplu, Glushkova a citat interpretarea Bhagavad Gita de către sfântul înțelept Vaishnava Dnyaneshvar (1275-1296), ale cărui comentarii în limba marathi sunt de multe ori mai mari decât versurile sanscrite. [250] Glushkova a profitat de ocazie pentru a-și exprima dezacordul față de declarațiile lui A. L. Dvorkin și ale altor figuri din mișcarea anti-sectă din Rusia că ISKCON nu are nimic de-a face cu „hinduismul tradițional” și și-a împărtășit observațiile în timpul unei călătorii recente în India, care a coincis cu valul de proteste provocat de procesul Tomsk. [250] Potrivit lui Glushkova, ea a fost adesea abordată de indieni îngrijorați cu întrebări despre tribunal, ceea ce o făcea să se simtă „stânjenită și rușinată de ignoranța funcționarilor noștri”. [250]
Masă rotundă „Semnificația socială și juridică a instanței privind recunoașterea cărții” Bhagavad-gita ca fiind „material extremist”Pe 25 februarie, în urma rezultatelor conferinței, a avut loc o masă rotundă „Semnificația socială și juridică a instanței privind recunoașterea cărții” Bhagavad-gita ca „material extremist”. [41] Acest forum, deschis întregii comunități din Tomsk, a fost organizat de activiști civili și a avut loc pe teritoriul Institutului Economic și de Drept din Tomsk . [41] Pe lângă aspectele menționate în titlul evenimentului, participanții acestuia au discutat despre relația dintre profesionalism și moralitate. [41] În cadrul mesei rotunde, a fost adoptată o rezoluție, care a fost semnată de 64 de participanți la conferința științifică și practică desfășurată cu o zi înainte. Documentul spunea că „... una dintre problemele de pe ordinea de zi în Rusia este formarea unei societăți civile multinaționale și multi-confesionale, excluzând monopolul oricărei ideologii și intoleranța față de alte culturi și religii”. Rezoluția a vorbit și despre marea semnificație spirituală a Bhagavad Gita și influența pe care acest text sacru a avut-o asupra dezvoltării culturii Indiei și a altor țări. Documentul sublinia că această influență este „în mare măsură determinată astăzi de mișcarea Vaishnavism”, în care textul cel mai autorizat este „Bhagavad-gita așa cum este”, și exprima convingerea că textele religioase de acest fel „conceptul a extremismului nu ar trebui aplicat poate”. [250]
Rezoluția a condamnat experții care, neavând calificarea științifică corespunzătoare, și-au pus semnătura sub examen. Opinia lor a fost numită „neprofesională, extraștiințifică și părtinitoare”, iar „poziția lor morală” inacceptabilă. De asemenea, rezoluția și-a exprimat neîncrederea în A. L. Dvorkin în calitate de președinte al Consiliului de experți din cadrul Ministerului Justiției al Federației Ruse și a vorbit despre necesitatea „creării unei comunități de experți independente și competente, formată din savanți religioși, lingviști, istorici, filozofi, sociologi. , psihologi și juriști capabili să ofere concluzii obiective, științific-fundamentate. [250]
Pe 18 august 2011, șeful Asociației Indienilor din Rusia, Sanjit Kumar Jha , a remarcat că ediția cărții, care este venerată în special printre credincioși, a devenit obiectul persecuției. [3] El, în special, a declarat „Această versiune este considerată cea mai autorizată din India și pentru noi toți. Adică toți citim această carte, așa că dacă vorbim despre această lucrare, atunci suntem revoltați. De ce să te concentrezi pe această carte? Este considerat foarte autoritar nu numai pentru indieni, ci și pentru mulți oameni de știință. [3]
La 1 noiembrie 2011, comunitatea indiană din Moscova și ISKCON au făcut apel la prim-ministrul indian Manmohan Singh să împiedice interzicerea Bhagavad Gita așa cum este . [251] Apelul a fost transmis secretarului șef al lui Manmohan Singh, Pulok Chatterjee. [252] În perioada 19-20 decembrie 2011, la audierile parlamentare din parlamentul indian cu privire la cazul Bhagavad Gita, deputații opoziției au criticat guvernul, declarând că nu a mai ridicat această problemă cu partea rusă, în ciuda faptului că de la 1 noiembrie , „șase miniștri indieni și oficiali de rang înalt au vizitat Rusia”, iar în perioada 15-17 decembrie, Manmohan Singh a efectuat o vizită oficială la Moscova, care a participat la un summit bilateral indian-rus. [252]
Pe 19 decembrie 2011, ședința Lok Sabha (camera inferioară a parlamentului indian ) a fost întreruptă de două ori din cauza protestelor deputaților revoltați de încercarea de a interzice Bhagavad Gita așa cum este în Rusia . [253] Membrii Rajya Sabha (camera superioară) au protestat și ei puternic. [254] [255] [256]
Problema interzicerii Bhagavad Gita așa cum este a fost discutată în Lok Sabha de liderul partidului Biju Janata Dal , Bhartruhari Makhtab , care le-a subliniat colegilor săi materialul media despre procesul Tomsk. [256] Makhtab, în special, a declarat că drepturile religioase ale hindușilor din Rusia ar trebui protejate și a cerut guvernului să informeze autoritățile ruse despre acest lucru prin canale diplomatice. [256] [257] Vestea răspândită de Makhtab despre încălcarea drepturilor hindușilor în Rusia a provocat o reacție extrem de negativă din partea parlamentarilor indieni din spectrul politic. [258] [259] Mahtab a fost susținut de partide precum Shiv Sena , Partidul Bharatiya Janata , Rashtriya Janata Dal , Partidul Bahujan Samaj , Partidul Samajwadi și deputați ai partidului de guvernământ Congresul Național Indian . [260] Potrivit NDTV , deputații indignați au scandat, printre altele, sintagma „Nu vom permite insultarea Domnului Krishna”. [261] The Times of India a descris incidentul după cum urmează:
Când Makhtab a ridicat această problemă, haosul a domnit în camera inferioară a parlamentului. Deputații l-au îndemnat pe Președintele Meira Kumar să le țină un discurs pe această temă. Cu toate acestea, ea a refuzat să facă acest lucru și le-a cerut să trimită întrebări prin unirea forțelor cu Makhtab. Deputatul Lalu Prasad [Yadav] al partidului Rashtriya Janata Dal a început să strige că scripturile hinduse nu învață extremismul. Deputații din Partidul Bharatiya Janata au început și ei să se ridice de pe scaune pentru a protesta, iar Meira Kumar a anunțat o pauză în lucrările Camerei inferioare până la două după-amiaza. [256]
Parlamentarii au cerut guvernului Indiei „să ia imediat măsuri pentru a proteja drepturile adepților hinduismului din Rusia ” și „să ceară Rusiei o explicație în această problemă”. [258] [262] [263] [264] Fostul ministru al Căilor Ferate din India Lalu Prasad Yadav a numit ceea ce se întâmplă în Rusia „o conspirație foarte ciudată împotriva Bhagavad Gita”. [262] În numele întregului Parlament, el a condamnat încercarea de a interzice Bhagavad-gita așa cum este și a declarat că procesul „a insultat pe toți adepții lui Krishna”. [262] Vorbitorii au pretins, de asemenea, că „exprimă sentimentele a milioane de indieni”. [164]
Problema interzicerii Bhagavad Gita a provocat, de asemenea, o discuție plină de viață în Rajya Sabha. [255] Liderul adjunct al opoziției și cunoscutul personaj al Partidului Bharatiya Janata, Ravi Shankar Prasad , a declarat că „o asemenea prostie nu trebuie tolerată” și „acest text mare, sacru, nu trebuie insultat”. [265] Constatând că indienii „respectează toate religiile și epopeele lor” și că procesul Bhagavad Gita atinge sentimentele religioase ale națiunii indiane, el a îndemnat guvernul indian să ia pași decisivi și duri împotriva guvernului rus. [265] În mod similar, secretarul general al partidului Bharatiya Janata, Vinay Katiyar , a numit posibila interzicere a Bhagavad Gita „o problemă foarte gravă” care necesită intervenția diplomatică a Guvernului Indiei. [265]
Discurs în parlament al ministrului indian de externe S. M. Krishna (20 decembrie 2011)Pe 20 decembrie, toate dezbaterile din parlamentul indian s-au rezumat din nou la o discuție despre procesul de la Tomsk. [266] În acea zi, ministrul indian de externe Somanahally Mallaya Krishna a ținut un discurs în Lok Sabha . [267] El a clarificat poziția oficială a Guvernului Indiei și a vorbit „în apărarea Hare Krishnas ruși și a manualului lor, Bhagavad Gita As It Is”. [268]
Krishna a remarcat că deputații au ridicat această problemă pentru discuție, după ce presa a raportat că o instanță din Tomsk ia în considerare un caz pentru a recunoaște ca „literatură extremistă” un comentariu la Bhagavad Gita al fondatorului ISKCON, Bhaktivedanta Swami Prabhupada . [267] Krishna a spus că un număr de deputați și-au exprimat „cea mai mare îngrijorare” cu privire la problemă și a declarat că „le împărtășește complet sentimentele”. [267] Krishna a prezentat apoi circumstanțele cazului în fața Parlamentului. În special, ministrul a remarcat că ISKCON „acţionează în Rusia de câteva decenii”, „întâmpinând periodic probleme” la Moscova şi în alte regiuni. [267] Krishna a remarcat că, în mai multe rânduri, Ambasada Indiei în Rusia a fost de partea ISKCON în conflicte cu autoritățile. [267]
Krishna a notificat Parlamentul că ISKCON a informat Ambasada Indiei în iunie 2011 că Biroul Regional Hare Krishna din Tomsk a primit notificarea cu privire la o plângere depusă la instanță de către procuratura locală. Plângerea, care „aparent a fost o inițiativă locală”, a susținut că ediția rusă a Bhagavad Gita As It Is (o traducere a comentariului fondatorului ISKCON, Swami Prabhupada) conținea fragmente de „conținut inacceptabil și extremist”. [267] Krishna a informat parlamentul că din momentul în care partea indiană a aflat despre evenimentele care au avut loc la Tomsk, Ministerul de Externe al Indiei a fost în contact regulat pe această problemă cu Ambasada Indiei la Moscova și cu personalul Ambasadei Indiei. și personal ambasadorul Indiei în Rusia „sunt în contact permanent” cu reprezentanții ISKCON. [267]
Încercarea de a interzice Bhagavad Gita așa cum este în Rusia a fost numită de Krishna „absurditate pură”. [269] Potrivit ministrului, această intenție nu putea fi decât inițiativa „a unor persoane ignorante și induse în eroare sau provocate artificial”. [269] Krishna a mai remarcat că „deși cererea de interzicere a cărții este o absurditate pură, luăm această problemă în serios” și a adăugat că India a depus deja o plângere oficială la „reprezentanți de rang înalt ai guvernului rus”. [269] La sfârșitul discursului său, Krishna și-a exprimat încrederea că „prietenii noștri ruși, care înțeleg valorile civilizației noastre și caracteristicile sale culturale, vor rezolva această problemă în mod corespunzător”. [267]
Propunerea liderului opoziției ca Bhagavad Gita să fie declarată „carte națională”După ce S. M. Krishna și-a încheiat discursul la Lok Sabha, liderul opoziției Sushma Swaraj l-a atacat . [270] Ea a acuzat guvernul de inacțiune și a spus că ar trebui să ia măsuri active pentru a aborda problemele de „importantă națională uriașă”. [270] Swaraj a propus, de asemenea, ca Bhagavad Gita să fie recunoscută drept „carte națională”. [252] Discursul ei a evocat o furtună de aprobare în Parlament. Mulți parlamentari au sărit de pe scaunele lor, dar președintele Meira Kumar nu a permis ca discuția să continue, spunând că „această problemă este deja luată în considerare de guvern”. [270]
Pe 20 decembrie 2011, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în India, Alexander Kadakin , a emis o declarație în care a calificat ca „categoric inacceptabilă” luarea în considerare a oricărei sfinte scripturi în instanță, menționând că „pentru toți credincioșii, aceștia textele sunt sacre.” [264] Kadakin și-a exprimat nedumerirea că „astfel de evenimente au loc într-un frumos oraș universitar” larg cunoscut „pentru anticlericalismul și toleranța religioasă”, unde, în ciuda acestui fapt, „există nebuni locali”. [264] Kadakin a numit „anormală” examinarea textelor religioase de către „oameni ignoranți” și a remarcat că „studiul academic al acestor texte ar trebui efectuat în foruri științifice, congrese și seminarii, și nu în instanțe”. [264] Ambasadorul a mai afirmat că „Rusia, după cum știe toată lumea, este un stat laic și democratic în care toate religiile sunt respectate în mod egal. Acest lucru este și mai adevărat în legătură cu scrierile sacre ale diferitelor religii - fie că este Biblia, Coranul, Tora , Avesta și, desigur, Bhagavad Gita - o mare sursă de înțelepciune pentru oamenii din India și pentru întreg lume. [264]
Când Kadakin a fost întrebat la televiziunea indiană dacă este surprins de indignarea exprimată de membrii parlamentului indian, Kadakin a răspuns: „Nu sunt deloc surprins. Cred că este corect că guvernul Indiei a reacționat în acest fel. Ambele guverne nu trebuie să permită astfel de lucruri să se întâmple. Gita este o sursă de înțelepciune și inspirație nu numai pentru oamenii care trăiesc în India, ci și pentru Rusia și pentru întreaga lume.” [163] Sudhindra Kulkarni, în articolul The Indian Express „Conexiunea Rusiei cu hinduismul”, a comentat că Kadakin „a câștigat inimile multor indieni cu răspunsul său rapid și decisiv la controversa din jurul cererilor unui mic grup creștin din Rusia de a interzice Bhagavad -gitu”. [163]
Pe 21 decembrie 2011, cel mai mare partid de opoziție din India, Partidul Bharatiya Janata (BJP), a trimis o scrisoare președintelui rus Dmitri Medvedev , cerându-i să „intervină în procesul cărții sacre hinduse Bhagavad Gita la Tomsk”. [271] [272] [273] Scrisoarea către Președintele Federației Ruse a fost transmisă la 21 decembrie 2011, în timpul vizitei delegației BJP la Ambasada Rusiei din New Delhi. [271] Delegația i-a dat, de asemenea, președintelui rus o copie a Bhagavad Gita așa cum este . [272] Delegația a fost condusă de secretarul general al BJP, Ram Lal , și de șeful departamentului internațional al partidului, Vijay Joli. [274] Potrivit Interfax , până la sosirea delegației la ambasada Rusiei, „se adunaseră cel puțin cincizeci de reprezentanți ai presei indiene, pentru care subiectul unui proces într-un oraș îndepărtat siberian devenise știrea numărul unu în ultimele zile.” [275]
Scrisoarea adresată președintelui Federației Ruse a vorbit despre indignarea hindușilor față de încercarea de a interzice Bhagavad Gita în Rusia. [274] Documentul afirma că „sentimentele a milioane de hinduși din întreaga lume sunt grav rănite” și a cerut „încheierea acestui caz legal de dragul intereselor superioare ale relațiilor ruso-indiene”. [274] Autorii scrisorii au cerut „să țină cont de faptul că interzicerea Bhagavad Gita în Rusia va avea un impact negativ asupra contactelor umane dintre India și Rusia”. [274] Scrisoarea mai spunea că „Bhagavad Gita predică autocontrolul. Această carte este plină de gânduri înalte și este un ghid practic pentru yoga , activități și devotament [față de Dumnezeu]. Nu conține extremism, dar promovează spiritualitatea și învață umanitatea despre necesitatea de a-și îndeplini îndatoririle lumești.” [272] Ambasada i-a asigurat pe delegații BJP că „scrisoarea de apel și cartea vor fi predate la destinație”. [274]
La 22 decembrie 2011, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a comentat oficial procesul , luând o poziție neutră în această problemă. [13] [276] [277] Ca răspuns la discursul lui S. M. Krishna în Parlamentul Indiei, în care ministrul a vorbit despre inadmisibilitatea persecuției împotriva Hare Krishna ruși și a cărții lor sfinte „Bhagavad Gita As It Is” , un declarația a fost făcută de reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Alexandru Lukașevici. [278] El a menționat că „ar dori să clarifice o serie de puncte” care, potrivit Ministerului rus de Externe, au fost „probabil înțelese greșit” de partea indiană. [278] Lukashevich a subliniat că procuratura din Tomsk cere ca ediția în limba rusă a cărții Bhagavad Gita As It Is , o parte din care este un comentariu scris în 1968 de fondatorul ISKCON, Bhaktivedanta Swami Prabhupada, să fie recunoscută ca literatură extremistă. [278] Potrivit lui Lukashevich, „plângerile din partea agențiilor de aplicare a legii se referă nu atât la textul cărții în sine, a cărei dublă traducere păcătuiește cu distorsiuni semantice, cât la comentariile autorului, care au fost considerate ca fiind sub incidența articolului 13. din Legea federală a Federației Ruse „Cu privire la combaterea activității extremiste”.” . [279] Lukashevich a mai declarat că traducerea în sanscrită a lui Bhaktivedanta Swami Prabhupada și prefața pe care a scris-o au fost „nereușite” [280] și a sugerat „să nu se amestece în proces și să aștepte verdictul”. [276]
La 20 decembrie 2011, ambasadorul Indiei în Rusia, Ajay Malhotra , a anunțat că ambasada a ridicat în mod oficial problema procesului Bhagavad Gita așa cum este cu „ guvernul rus la un nivel înalt”. [281] Malhotra și-a exprimat dorința ca „din el să urmeze o intervenție binevoitoare și pozitivă”. [281] Malhotra a mai menționat că „cazul se referă la domeniul relațiilor juridice dintre o organizație publică și culturală înregistrată în Rusia [Societatea Tomsk pentru Conștiința lui Krishna] și autoritățile locale. Cu toate acestea, Ambasada Indiei la Moscova a luat public o poziție în aceasta și își exprimă sprijinul pentru una dintre părți. [282]
Potrivit rapoartelor presei, Malhotra și-a exprimat anterior atitudinea față de cartea „Bhagavad Gita As It Is” . [283] [284] În ziua sărbătoririi lui Krishna Janmashtami în august 2011, Malhotra a vizitat templul lui Krishna din Moscova, unde a ținut un discurs de bun venit comunității Hare Krishna. [284] [285] În discursul său, ambasadorul indian a remarcat că „traducerea și comentariul Bhagavad Gita prin harul său divin, A.C. Gita așa cum este, dând textele originale, traducere cuvânt cu cuvânt, traducere literară și comentariu autoritar conform însuși sensului versurilor Bhagavad-gita. [284]
După ce Ministerul rus de Externe a respins plângerile părții indiene, Malhotra „și-a exprimat indignarea” față de proces. [286] [287] Malhotra, în special, a declarat: „De multe secole, Bhagavad-gita a fost distribuită liber în întreaga lume și nu a fost observat niciun caz când a promovat extremismul. Prin urmare, dosarul inițiat de tribunalul districtual al orașului Tomsk este o absurditate totală, la limita absurdului. [288] Malhotra a remarcat că „Bhagavad Gita este poate cea mai importantă și venerată scriptură din întreaga lume. Acest text, tradus pentru prima dată în rusă în 1788, nu este doar un text cu conținut religios, ci și unul dintre tratatele definitorii ale gândirii indiene. Ambasadorul și-a exprimat speranța că „toate acestea vor fi luate în considerare de respectata curte a orașului Tomsk”. [288]
În dimineața zilei de 28 decembrie (ziua în care a fost anunțat verdictul instanței), Ajay Malhotra a vizitat biroul comisarului pentru drepturile omului din Federația Rusă, Vladimir Lukin, și i-a exprimat „regretul și nedumerirea” în legătură cu curtea din Tomsk. [185]
La 27 decembrie 2011, ministrul indian de externe S. M. Krishna sa întâlnit la Delhi cu ambasadorul Rusiei în India, Alexander Kadakin . [289] [290] La întâlnire, ministrul și ambasadorul au discutat despre situația procesului în curs de la Tomsk. [251] The Times of India a remarcat că, pentru a doua oară în patru zile, Ministerul de Externe indian este în contact cu ambasadorul rus în această problemă: mai devreme, secretarul Ministerului de Externe indian Rajan Mathai sa întâlnit cu Kadakin. [290]
Krishna i-a transmis lui Kadakin „preocuparea parlamentului indian și a poporului din India cu privire la această problemă”. [290] Ministrul și-a exprimat speranța că „prietenii ruși înțeleg importanța verdictului curții pentru publicul indian” și a subliniat că „valorile spirituale profunde, civilizaționale ale Indiei au fost puse sub semnul întrebării”. [251] Kadakin, la rândul său, a remarcat că Ministerul Afacerilor Externe și guvernul Federației Ruse „iau toate măsurile posibile din competența lor pentru a rezolva situația” și a subliniat că „nu au dreptul să se amestece în proces. ” [251] În timpul întâlnirii, Kadakin a spus că el însuși a citit Bhagavad-gita și și-a exprimat părerea că „orice persoană poate avea o singură părere despre acest text – Gita este cea mai mare scriptură...”. [290]
În decembrie 2011, procesul a stârnit un val de proteste publice în India. Pe 16 decembrie 2011, a început o petiție de colectare a semnăturilor prin care se cere încetarea procesului Bhagavad Gita așa cum este. Până pe 22 decembrie, peste 45.000 de oameni din întreaga lume, în principal din India, au semnat petiția. [291] În același timp, instanța a devenit subiectul principal al internetului indian. Hashtag-ul #Gita a ajuns pe primul loc în topul tendințelor Twitter din India . [291] [292] [293] Renumitul poet Javed Akhtar a scris pe Twitter: „Ban Gita? Sunt nebuni? Această mare carte a înțelepciunii este proprietatea nu numai a hindușilor, ci și a întregii omeniri.” [293] [294] Membrul parlamentului indian Naveen Jindal a spus pe blogul său că a salutat discursul ambasadorului rus în India , Alexander Kadakin , care a condamnat procesul Bhagavad Gita. [293] Liderul partidului Janata Dal , Subramanian Swami , a scris pe Twitter: „Sunt bucuros să raportez că ambasadorul rus îi va spune fiicei mele la televizor că studiază Bhagavad Gita și că Rusia va remedia situația în curând”. [293] Starul de la Bollywood Farah Khan a sugerat: „Rușii interzic Gita. Ca răzbunare, să interzicem ceva la fel de sacru pentru ei - vodca”. [293]
Procesul a fost condamnat de o serie de personalități publice cunoscute care reprezintă cel mai larg spectru al societății indiene. [295] Activistul Ram Puniyani, cunoscut pentru retorica sa anti-fundamentalistă, a numit încercarea de a interzice cartea „irațională”. [295] El a afirmat că pasajele polemice din carte nu merită urmărite penale, ci ar trebui să facă obiectul analizei și discuțiilor. [295]
Scandalul din jurul procesului a provocat o creștere a popularității Bhagavad Gita în India. [296] [297] [298] După cum a raportat Times of India în decembrie 2011, proprietarii de librării din Delhi se confruntă cu o cerere fără precedent pentru Bhagavad Gita As It Is și alte ediții ale lucrării. Ziarul a citat cuvintele proprietarului uneia dintre librăriile din capitala Indiei, care a spus că, pentru prima dată în douăzeci de ani în afacerea cu carte, în doar două zile a reușit să vândă peste șaizeci de exemplare din Bhagavad Gita. [29]
În perioada 19-20 decembrie 2011, au avut loc proteste hinduse în fața ambasadei Rusiei din Delhi și la consulatele Rusiei din Kolkata și Mumbai . [12] [24] În timpul protestelor, Hare Krishnas a scandat mantra Hare Krishna și a distribuit publicului Bhagavad Gita așa cum este . [12] Gurul lui Krishna și unul dintre liderii ISKCON din India și Rusia, Gopal Krishna Goswami , a declarat într-un interviu acordat presei indiene că dacă Bhagavad Gita așa cum este este interzisă în Rusia, Hare Krishna își va intensifica protestul . activități și organizează proteste în întreaga lume. [12]
Protestele în masă ale hindușilor în fața ambasadei Rusiei din Delhi au continuat de-a lungul săptămânii până la anunțarea verdictului tribunalului din Tomsk. [4] [85] [299] La mitinguri, hindușii radicali au strigat lozinci anti-ruse și au ars steaguri rusești . [300] [301] Potrivit BBC Russian Service , aceste proteste l-au determinat pe S.M.ministrul de externe [4] Ca răspuns, ambasadorul rus „și-a exprimat speranța că partea indiană, indiferent de verdictul curții din Tomsk, nu va permite acțiuni anti-ruse ale hindușilor radicali”. [patru]
La 20 decembrie 2011, influenta organizație naționalistă hindusă Vishwa Hindu Parishad (VHP), care este adesea descrisă ca fiind radicală și extremistă , [302] [303] a amenințat că va organiza proteste în masă la misiunile diplomatice ruse din India dacă Bhagavad Gita ar fi fost interzis. [304] Secretarul general al VHP, Pravin Togadia, a spus într-o adresă că Bhagavad Gita este divinizată de „toți adepții lui Krishna și toți hindușii” și că principiile expuse în această carte „au afectat profund întreaga omenire”. Togadia a avertizat autoritățile ruse că, dacă cartea va fi interzisă, indienii vor fi forțați să boicoteze mărfurile rusești. [305] În Chandigarh , activiștii VHP și Bajrang Dala au organizat proteste în masă, cerând guvernului indian să protejeze drepturile hindușilor din Rusia. [306]
Pe 23 decembrie, activiștii partidului radical hindus Rashtravadi Sena au ars steagul Rusiei în timpul unui miting la New Delhi . [300] Liderul partidului, Jaibhagwan Goyal, a declarat într-un interviu cu mass-media că nu va tolera insultarea „cea mai sfântă carte a națiunii indiane”. [300] Încercarea de a interzice cartea în Rusia a fost privită de liderul hindus drept „o insultă nu numai la adresa Indiei, ci la adresa tuturor oamenilor din lume care urmează Gita”. [300] Partidul a trimis un memorandum președintelui indian Pratibha Patil și ambasadei Rusiei, cerând ca Bhagavad Gita să nu fie interzisă. Memorandumul i-a cerut, de asemenea, președintelui indian să declare Bhagavad Gita „cartea națională” pentru a preveni insultele aduse acestui text sacru în viitor. Pe 26 decembrie 2011, un protest similar cu arderea drapelului rus a avut loc la Amritsar de către activiști din partidul radical hindus Shiv Sena . În Jammu , filiala regională a partidului Sriram Sena a cerut autorităților indiene și ruse să împiedice interzicerea Bhagavad Gita de dragul „îmbunătățirii relațiilor dintre India și Rusia”. [307]
Unul dintre liderii Rashtriya Swayamsevak Sangha , Ram Madhav , a numit încercarea de a interzice cartea un „act rușinos” planificat de „grupurile fundamentaliste ruse” pentru a prezenta Bhagavad Gita ca un „manual despre teroare”. [295] El a subliniat că Bhagavad Gita este „unul dintre cele mai sacre texte” și „respectat în toate religiile”. Ram Madhav și-a exprimat, de asemenea, speranța că guvernul rus va ajuta la oprirea procesului. [295]
Cunoscutul guru indian Sri Sri Ravi Shankar i-a îndemnat pe judecătorii ruși să-și amintească că „în cei 5149 de ani de existență a Gita, nu s-a întâmplat niciodată ca cineva să devină terorist ca urmare a citirii acesteia”. [308] Shankar a remarcat că Gita a fost o inspirație pentru Gandhi și că interzicerea Gita în Rusia i-ar priva pe ruși de „această scriptură care schimbă viața”. [308]
La 21 decembrie 2011, influentul seminar islamic indian Dar ul-Ulum Deoband a lansat o declarație cu privire la procesul Bhagavad Gita. [309] Documentul, semnat de prorectorul seminarului, Abdul Nomani, a denunțat „diktatul rusesc împotriva textului sacru hindus” și a cerut hindușilor și musulmanilor să se unească în apărarea Bhagavad Gita. [309] De asemenea, Nomani i-a îndemnat pe hinduși să fie alături de musulmani împotriva „interdicțiilor anti-islamice din Occident”. [309] Într-un interviu pentru The Times of India , Nomani a numit încercările de a prezenta Bhagavad Gita ca literatură extremistă „complet fără temei și extrem de scandaloase” și a remarcat că nu există nicio religie în lume care să „promoveze violența și terorismul ”. [309] Nomani a numit eventuala interzicere a cărții hinduse „o încălcare a libertății religioase ” și a afirmat că „îndrăzneala Rusiei merită să se opună cu fermitate”. [309]
Maulan Hamid Rashid, rectorul Universității Islamice Firangi Mahal din Lucknow , a denunțat, de asemenea, „aroganța Rusiei” și a declarat că „musulmanii ar trebui să sprijine din toată inima hindușii” în cauză. [309] Rashid a îndemnat guvernul indian „să ia o poziție fermă în această problemă” pentru a „preveni viitoarele încercări de blasfemie de acest fel”. [309]
Sudhindra Kulkarni, scriind în The Indian Express , „Conexiunea Rusiei cu hinduismul”, a remarcat: „Este foarte liniștitor să citești că Dar ul-Uloom Deoband, un seminar islamic influent, denunță și cererile de interzicere a „scripturilor hinduse”. Să sperăm că liderii instituției religioase musulmane din India își exprimă aceeași indignare față de interzicerea virtuală a Gita și a altor texte sacre non-islamice din Arabia Saudită ”. [163]
Fostul președinte al Mișcării Islamice Studențești din India, Shahid Badr Falahi, a emis o condamnare fermă a procesului. În special, el a declarat că este „complet opus” [295] interzicerii acestei cărți religioase sau a oricărei alte cărți religioase și a cerut tratament egal în disputele religioase referitoare la orice religie. [295]
Potrivit ziarului The Hindu din 22 decembrie 2011 , campania împotriva interzicerii Bhagavad Gita a fost susținută de creștinii din statul indian Madhya Pradesh . [310] Isai Mahasangh , o organizație umbrelă pentru creștini din Madhya Pradesh, i-a înmânat guvernatorului Ram Naresh Yadava un apel către președintele indian Pratibha Patil să intervină în proces și să ceară Rusiei „să înceteze orice încercare de a interzice Bhagavad Gita”. [310] Mahasangh a trimis și un memorandum Papei Benedict al XVI-lea . [310] Amintindu-i Papei activitățile sale de organizare a întâlnirilor interreligioase în Italia și în alte țări, creștinii indieni și-au exprimat speranța că Benedict al XVI-lea va analiza problema interzicerii Bhagavad Gita în Rusia și va opri „acțiunile de destabilizare a păcii mondiale”. [310]
Potrivit ziarului indian The Economic Times , eventuala interdicție a Bhagavad Gita așa cum este a primit un răspuns mixt din partea ateilor și raționaliștilor indieni. [311] Un reprezentant al Societății Indiene a Ateilor a numit Bhagavad Gita contrar Constituției Indiei , dar s-a opus interzicerii acesteia. [311] El și-a exprimat, de asemenea, opinia că Biserica Ortodoxă Rusă a fost inițiatoarea interzicerii cărții. [311] Sanal Edamakuru, președintele Asociației Raționaliste din India, a spus: „Deși Bhagavad Gita vorbește și sprijină violența, promovează exploatarea și ignoranța, cu toate acestea susțin dreptul de a o citi. O interdicție a oricărei forme de literatură este împotriva libertății de exprimare, chiar și Gita, care legitimează sistemul de caste , ar trebui permisă să fie citită.” [311] Marxistul Dalit Chitty Babu Padawala a vorbit în sprijinul interzicerii Bhagavad Gita : „Gita este un text atât de religios, spre deosebire de Biblie sau Coran, în care Dumnezeu presupune inegalitatea prin naștere. Dacă Mein Kampf este interzis în Europa, atunci de ce nu Gita, pentru că este mai rău decât oricare dintre aceste trei cărți. Este păcat că ateii Indiei susțin guvernul Indiei și pe raționaliști în cauza Bhagavad-gita.” [311]
Procesul a atras condamnarea activiștilor hinduși din SUA, care au numit procesul un „atac la adresa libertății de religie” și o insultă la adresa tuturor hindușilor. [312] Fundația Hindu Americană (IAF), cu sediul în Washington, DC, și-a exprimat „șoc și indignare” față de încercarea de interzicere a cărții. Președintele organizației, Subhag Shukla, a calificat acțiunile procuraturii din Tomsk „insuportabile” și „o încercare draconiană de a restrânge libertatea religioasă a hindușilor din Rusia”. Shukla a mai spus că „prin promovarea îngustării și intoleranței, demonizarea textului sacru, venerat de peste un miliard de hinduși din întreaga lume, autoritățile ruse acționează contrar principiilor unei societăți libere, democratice”. [313] Membrii IAF și-au transmis preocupările într-o declarație oficială trimisă ambasadei Rusiei la Washington. Declarația, în special, conținea o solicitare pentru o întâlnire cu reprezentanții ambasadei pentru a monitoriza evoluția ulterioară a situației și un apel către sistemul judiciar rus și guvernul Federației Ruse să „respecteze drepturile fundamentale” ale rușilor care profesează hinduismul. Declarația mai avertizează: „Orice decizie judecătorească sau legislație care interzice Bhagavad Gita sau orice alt text religios hindus va fi văzută ca un atac direct la libertățile civile ale hindușilor ruși și ca un afront la demnitatea hindușilor din întreaga lume”. [313]
În decembrie 2011, organizația umbrelă hindusă nepaleză Rashtriya Dharma Sabha Nepal a denunțat încercarea de a interzice Bhagavad Gita așa cum este . Ea a cerut parlamentului și guvernului Nepalului „să-și ridice vocea în sprijinul cărții sfinte hinduse care predică pacea și bunăstarea omenirii”. Președintele organizației, Madhav Bhattaray , a cerut, de asemenea, parlamentului să discute această problemă și să ridice această problemă cu guvernul rus și cu ambasada Rusiei în Nepal. [314] ONG-ul hindus Shreemadbhagawat Publicity Service Association (SPSA) a protestat și el. [315]
Pe 26 decembrie 2011, a avut loc un marș de protest hindus în Singapore . Protestatarii au condamnat ferm încercarea de a interzice Bhagavad Gita în Rusia, numind însăși ideea interzicerii cărții „monstruoasă”. [316]