| Dialectul est-westfalian | |
|---|---|
| nume de sine | Ostwestfalisch |
| Țări | Germania ( Renania de Nord-Westfalia ) |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbile Eurasiei |
| ramură germanică grup vest-german Subgrupul joasă germană dialecte joase saxone | |
| Scris | latin |
Dialectul est-westfalian ( germană: Ostwestfälisch ) este un dialect aparținând dialectelor vestfaliane din grupul de joasă germană saxonă . Distribuit în districtul administrativ Detmold , ținuturile Osnabrücker și Tecklenburg ( districtul cu același nume ). Înlocuit de înaltul german .
În vestfalia de est, originalul a (ca în cuvântul Rot - Rat ) și mai târziu a (ca în Water - Wasser ) se disting clar, diftongii lungi sunt caracteristici ( Braut în loc de Brot , Fout în loc de Fuß , Kaise în loc de Käse , däipe în loc de tief etc.), îmbinare a două consoane la rădăcină ( teggen în loc de zehn , maggen în loc de mähen , friggen în loc de freien , bowwen în loc de bauen , bruwwen în loc de brauen ), pronunție mai puternică a combinațiilor de litere sch și ch , mutând inițialul al- la ol- (ca în olle - alle ) și mutând rădăcina -ol- la -aul- ( ault - alt, kault - kalt ).
Dialectul est-westfalian abundă cu propriul vocabular: Lüüt ( Mädchen ), wacker ( schön ), Saut ( Brunnen ), ninn(e) ( kein(e) ). Vezi dicţionarele de dialecte wesfaliene şi saxone inferioare .
Dat ostwestfäilische Platt este 'n Däil von dat Westfäilische Platt un wett in Ostwestfaulen küert. Et giff sierben Formen: Dat Usenbrückske, dat Lübker, dat Rauwensbierger, dat Wiedenbrücksker, dat Lippsche, dat Paderbuorner un dat Waldecker Platt.
Wat besondret sinn däi Ünnerschäidung tüsken dänn ursprünglich langen a wie in Rot (Rat) un dänn later däihnten a wie in Water (Wasser), däi Diphthongierung van däi langen Vokale wie in Braut (Fußi) sau (Fußi) teggen (ziehen) orre maggen (mähen) un tou gouter lesst nau däi Wörter Lüüt (Mädchen), wacker (schön), Saut (Brunnen) un ninn(e) (kein(e)).
Bit nauen twäiten Weltkriech a fost dat ostwestfäilische Platt däi Sprauk, däi däi mäißten Kinner în Huse touierße lernt hebbet, mai târziu hebbet däi Kinner dann Houchdüütsk lernt. Van Dage lernt däi Kinner fast gohr käin Platt mehr, aber manche lernt 'n lütket bierden inne Schoule.