| dialectul bavarez de nord | |
|---|---|
| nume de sine | nordboarisch |
| Țări | Germania ( Bavaria ) |
| Clasificare | |
| Categorie | Limbile Eurasiei |
| ramură germanică grup vest-german Subgrupul german înalt dialecte germane de sud | |
| Scris | latin |
| Glottolog | nort2634 |
Dialectul bavarez de nord ( germană Nordbairisch , Bav. Nordboarisch ) este un dialect al limbii germane aparținând dialectelor bavareze . Distribuit în nord-estul statului federal Bavaria în districtul Palatinat superior , în sud-estul Franconiei superioare și mijlocii , parțial în partea de nord-est a Bavariei superioare . În nord, dialectul merge în Saxonia . În sud-estul Palatinatului Superior și în partea de nord a Bavariei Inferioare predomină formele mixte cu dialectul bavarez mijlociu .
Bavarezul de Nord a dezvoltat un sistem de monoftongi și diftongi distinct de limba germană standard , provenind din germană medie înaltă . Deci Bruder, Brief și müde ar fi Brouda, Brejf și mejd în Bavaria de Nord . În bavarezul mijlociu, la sud de Dunăre, aceste cuvinte ar fi Bruada, Briaf și miad . Alte exemple: Schaf - Schòuf, rot - ròut/rout, Schnee - Schnèj, böse - bèjs . În Bavarezul Mijlociu: Schòòf, putrefacție, Schnèè, bèès . În dialectele locale din nordul și vestul Bavariei de Nord, aceste diftongi au rămas înaintea r -ului vocalizat : Jòua (Jahr), Òua (Ohr), Schnoua (Schnur), umkèjan (umkehren), Beja (Bier) .
În vestul și nord-vestul distribuției dialectului, există o creștere a e / ö și o la i și u . Astfel, spre deosebire de Voogl (Vogel) și Veegl (Vögel) sudic, în aceste zone se vorbește Vuugl și Viigl . Această caracteristică este probabil o consecință a influenței franceze de est , deoarece diftongii ua și ia ( Vuagl, Viagl ) sunt obișnuiți în estul regiunii dialectale.
Consoana l după o vocală în bavarezul de nord, ca și în dialectele franceze superioare , nu este pe deplin vocalizată, ceea ce este o altă diferență față de bavarezul mijlociu. În cuvintele Wòld (Wald), Göld (Geld), vül/vul (viel), Hulz/Holz (Holz) se mai aude o consoană, în timp ce în bavarezul mijlociu cuvintele Wòid, Gèid/Gööd, vui/vèi/vüü, Hoiz au auzit ca o vocală. În caz contrar, g se pronunță în mijlocul cuvântului și la sfârșit, înmuiindu-se la ch : Weg → Weech, mager → moocher, richtig → richtich . O astfel de „spirantizare” este o consecință a influenței istorice a dialectelor bavareze medii, deși astăzi în spațiul dialectalului bavarez mediu această normă nu corespunde imaginii dialectale reale [1] [2] .
Desinența -en după k, ch și f este reținută în dialectele din nordul Bavariei de Nord ca consoana n / m ( hockn, stechn, hoffm, Soifm ), în timp ce în sud, influențată de bavarezul mijlociu, se folosește -a ( hocka, stecha, hoffa, Sofa ). Diminutivele la plural se termină în -(a)la , la singular - în -(a)l ( Moidl - Mädchen, d' Moi(d)la - die Mädchen ).
Verbele cu rădăcină au sau ei au terminația infinitivă -a . Deci, verbele schauen, bauen, schneien, freuen vor arăta ca schaua, baua, schneia, gfreia (în bavarezul mijlociu: schaung, baun, schneim, gfrein ).