Ebraică

Câteva litere ale alfabetului pot reprezenta uneori același sunet:

• kuf ק și kaf cu dagesh כּ sunt citite ca „la”;
• vav ו și pariu fără dagesh ב sunt citite ca „în”;
• het ח și kaf fără dagesh כ sunt citite ca „х”;
• tet ט și tav ת sunt citite ca „t”;
• samech ס și sin שׂ sunt citite ca „cu”;
• ayin ע și aleph א - ambele sunt ilizibile.

Cu toate acestea, literele א, ק, ט, ס (și nu „perechile” lor cu aceleași sunete) sunt scrise în mod necesar în cuvinte de origine străină (dar nu arabă) și nume neevreiești, de exemplu: cuvântul „text” în ebraică va arăta ca טקסט, și nu תכשת, sau numele neevreiesc „Kostya”: קוסטיה. Excepție: în cazul în care cuvântul este împrumutat din engleză, în locul digrafului th se scrie litera tav ; pentru a sublinia diferența de pronunție, uneori este plasat un apostrof ( geresh ) în stânga literei tav : ' ת . Exemplu: numele actriței Reese Witherspoon în ebraică este scris în ebraică. ריס וית'רספון ‏‎ (notați „ ת ) deoarece în engleză este scris ca ing. Reese cu lingura . În mod similar, litera tav este adesea folosită în cuvintele de origine greacă în locul literei θ (de exemplu, în cuvintele „estetică” ( evr . אס ת טיקה ‏‎), „atletism” ( ebr. א ת לטיקה ‎), „matematică” ( evr . מ ת מטיקה ‏‎) aceasta se referă la primul dintre cei doi „T”).  

Pentru o scriere corectă, este necesar să memorați cuvintele împreună cu ortografia lor, deoarece cuvintele care au sens și ortografie diferite pot avea aceeași pronunție.

De exemplu:

• Cuvântul osher , începând cu litera aleph  - אושר - înseamnă „fericire”, începând cu litera ayin - עושר  - înseamnă „bogăție”.
• Cuvântul im , începând cu litera aleph  - אם - înseamnă "dacă", începând cu litera ayin  - עם - înseamnă "cu".

Motivul pentru desemnarea unui sunet cu două litere este același ca și pentru semnele vocalelor: în antichitate, fiecare literă servea pentru a-și desemna propriul sunet (inclusiv literele aleph și ayin ), în ebraica modernă, diferența de pronunție s-a pierdut , iar ortografia este păstrată (excepție - rămân diferențe în vorbirea imigranților din țările arabe).

• Nu există nicio diferență între litere mari (majuscule) și litere mici în ebraică.
• Litera shin ( sin ) reprezintă două foneme diferite, pronunțate astăzi /sh/ și respectiv /s/. În litera vocală, ele se disting prin puncte: pentru anvelope , punctul distinctiv este plasat deasupra, lângă „cuișoarele” din dreapta, iar pentru xing  - lângă stânga. În textele fără voce, acest punct distinctiv nu este pus (sau pus doar în xing) , iar cuvântul trebuie memorat împreună cu pronunția.
• Unele litere își schimbă pronunția (și în unele manuale, numele) în funcție de poziția lor în cuvânt. La începutul cuvântului, aceste 3 litere ( kaf / haf , bet / vet și pay / fey ) sunt pronunțate ca „k”, „b” și „p”, la sfârșitul cuvântului - „x”, „ c” și „f”. În mijlocul unui cuvânt, sunt posibile ambele pronunții. În cuvintele împrumutate, această regulă nu se aplică literei pei , care poate fi pronunțată la sfârșitul cuvântului ca „p”, care este indicată în scris prin semnul său obișnuit inițial-mijloc פ, de exemplu, numele Philip este scris פיליפ; la începutul unui cuvânt, acesta poate fi pronunțat ca „f”, de exemplu, în cuvântul פיזיקה „fizică”; și, de asemenea, pe litera kaf în arabisme, de exemplu, מובארכ ( Mubarak ).

În scrierea vocalizată, pronunția plozivă a literelor kaf , bet și pei poate fi distinsă de pronunția lor fricativă printr-un punct distinctiv în interiorul acestor litere (consoana cu acest punct devine o plozivă), numit dagesh . În textele fără voce, acest punct este absent, iar pentru citirea corectă a cuvintelor este necesar să se cunoască fie cuvintele în sine, fie legile gramaticale după care este determinată pronunția literei. Cunoașterea cuvintelor în acest caz este necesară și pentru scrierea corectă, deoarece

• sunetul „v” poate fi transmis prin literele vav ו și bet ב ,
• sunetul „k” - cu literele kaf כ și kuf ק ,
• sunetul „x” - cu literele kaf כ și het ח .

Spre deosebire de literele shin și sin , aici nu vorbim de litere care denotă foneme diferite, ci de variante de pronunție ale aceleiași litere corespunzătoare alofonelor antice ale aceluiași fonem. În textele fără voce, uneori puteți verifica pronunția unui cuvânt nefamiliar alegând cuvântul cu o singură rădăcină de pronunție familiară corespunzător, unde această literă se află la începutul sau la sfârșitul acestui cuvânt.

De exemplu:

miKhtaV (sunetul „X” este Khaf sau Het ?).

Soluţie:

Majoritatea cuvintelor în ebraică au o rădăcină de trei litere . În acest cuvânt, acesta este KTV . Deoarece cuvântul este tradus ca „litera”, în ceea ce privește semnificația, selectăm un cuvânt de testare cu o singură rădăcină: KoTeV („Eu scriu”), există un sunet k , adică litera kaf este pe primul loc la rădăcina . În consecință, în cuvântul miKhtaV , litera haf , și nu het , este pe primul loc la rădăcină .

pronunție Ashkenazi

Principalele diferențe dintre pronunția ashkenazi a ebraică și cea adoptată în Israel (o versiune simplificată a pronunției sefarde ) sunt următoarele.

• Accentul în pronunția ashkenazi în timpul conversației cade de obicei pe penultima silabă , iar atunci când citiți texte religioase, în conformitate cu regulile gramaticii ebraice, de regulă, pe ultima. În pronunția sefardă s-a păstrat locul accentului antic: în cele mai multe cazuri - pe ultima silabă, în unele forme gramaticale și categorii de cuvinte - pe penultimul (în acest din urmă caz, desigur, accentul în Ashkenazi și Variante sefarde este aceeași).
• În pronunția Ashkenazi, diferența de citire a literei ת ‏‎ fără semnul dagesh („ tav refuya ”) ca „s” a fost păstrată. În pronunția evreilor yemeniți, această literă este citită ca un sunet interdentar crestat Θ , similar cu th în engleză din cuvântul think . În pronunția sefardă și israeliană modernă, distincția dintre „ tav dgusha ” (adică cu semnul dagesh ) și „ tav refuya ” s-a pierdut, iar litera ת ‏ este întotdeauna citită ca „t”.
• În ebraica veche, vocalele diferă ca lungime; conform Vilna Gaon , vocalele lungi sunt diftongi . În ebraica modernă, nu există diferențe de longitudine, în timp ce schimbările de sunet au fost diferite în versiunile sefardă și așkenazi. În versiunea sefardă, pronunția vocalelor lungi a coincis cu pronunția vocalelor scurte (cu excepția vocalei vocale Kamatz , care are două opțiuni - lung, „ kamatz gadol ”, și scurt, „ kamatz katan ”, care a fost pronunțat ca „ o”; în ebraica modernă, datorită regulilor de complexitate pentru distingerea acestor vocale, „ kamats katan ” este adesea înlocuit cu vocale holam ). Astfel, în ebraica modernă, „a scurt” și „a lung” sunt pronunțate la fel - ca „a”. În versiunea Ashkenazi, vocalele lungi „A”, „O” și „E” și-au schimbat sunetul: „A” lung a început să fie pronunțat ca „O” (și apoi în dialectele sudice, de exemplu, pe teritoriu al Ucrainei , a trecut la „U”; „O” lung s-a transformat în diftongul „OH” (și apoi în dialectele din Lituania și Belarus  - în diftongul „HEY”); „E” lung a devenit diftongul „HEY”. Sunetele lungi „U” și „I” în pronunția Ashkenazi au coincis cu cele scurte corespunzătoare, adică aceste două sunete sunt pronunțate în versiunea Ashkenazi și în versiunea sefardă în același mod.
• În plus, ca urmare a schimbării accentului menționat mai sus, vocalele accentuate au fost reduse și, în cuvintele împrumutate din ebraică în idiș, acestea au început să fie pronunțate ca „E” (deși în textele ebraice adecvate, de exemplu, când citesc rugăciuni, ei a continuat să pronunțe vocalele indiferent de poziția accentului în idiș).cuvânt).

• Cuvântul שבת ‏‎ („Sâmbătă”) în pronunția Ashkenazi sună ca shabos ( idiș  - shaʹbes ), iar în sefardă sună ca sabat .
• Cuvântul משפחה ‏‎ („familie”) în pronunția Ashkenazi sună ca mishpokho ( idiș  - mishpohe , mishpuhe ), iar în sefardă sună ca mishpaha .
• Cuvântul בית -דין ‏‎ („judecata”) în pronunția Ashkenazi sună ca beis-din , iar în sefardă sună ca bet-din .
• Numele משה ‏‎ în pronunția Ashkenazi sună ca Moishe , iar în sefardă sună ca Moshe .

Gramatică

Gramatica ebraică modernă diferă semnificativ de cea a ebraică . Ea a fost influențată de limbile ebraice obișnuite  - în principal idiș și ladino .

Schimbari majore:

• ordinea cuvintelor a devenit SVO ( subiect-verb-obiect direct ; a fost VSO, verb-subiect-obiect direct );
• vechiul sistem de timpuri verbale (perfect și imperfect) a fost transformat în trecut și viitor, prezentul a început să fie exprimat prin participii ;
• construcțiile conjugate ( smikhut ) se păstrează în principal în combinații stabile; în alte cazuri, se folosește mai des construcția cu învelișul de particule , care poate înlocui combinațiile cu pronume posesive topite;
• pronumele obiect topite cu verbe au fost înlocuite de construcţia cu prepoziţia et .

Vocabular

Îmbogățirea limbii are loc în prezent prin eforturile oamenilor de știință de la Academia Limbii Ebraice din Ierusalim , care are loc în următoarele moduri:

1. Schimbarea sensului cuvintelor antice

Exemple:

• cuvântul aniva (עניבה) a însemnat o fundă specială înapoi în Mishnah (secolul II), iar apoi în Evul Mediu (găsit în Maimonide ), acum acest cuvânt înseamnă „ cravată ”;
• aluf (אלוף) în antichitate însemna „comandant tribal, o mie de oameni” din cuvântul eleph (אלף - „mii”), acum acest grad militar este „ general ”, precum și „campion”;
• haggadah (אגדה) în Legea orală - „poveste”, în ebraica modernă a dobândit sensul suplimentar „basm; bicicleta”;

Potrivit unor evrei ortodocși, o astfel de schimbare a sensului cuvintelor este o subminare a purității limbii [5]

2. Formarea de cuvinte noi din rădăcinile existente în limbă după legile gramaticii ebraice (adică un astfel de cuvânt nu exista înainte) și prin analogie cu cuvintele existente.

Exemplu:

• maHShev (מחשב) = „calculator”

(literal: „calculator”, de la tulpina HiSheV (חישב = „(el) calculat”);

prin analogie cu cuvintele vechi:

• Mazleg (מזלג) = „furculiță”,
• Mazrek (מזרק) = „seringă”, etc.

3. Particularitatea limbajului este „ construcția conjugată ” , o frază din două sau mai multe substantive ( smihut ), în timp ce primul cuvânt se schimbă uneori în funcție de anumite legi fonetice (această formă se numește nismah ).

Exemplu:

• Beit-sefer (בית ספר) - „școală”, de la baʹit (בית = „casă”) + sefer (ספר = „carte”);
• Shem-mishpacha (שם משפחה) - „nume”, de la shem (שם = „nume”) + mishpacha (משפחה = „familie”);
• Bat-Yam (בת-ים) - „fiica mării”, „sirenă” din liliac (בת = „fiică”) + yam (ים = „mare”);
• Kupat-holim (קופת חולים) — „fondul spitalului” ( organizație de asigurări de sănătate ) din kupa (קופה = „casă, pușculiță”) + holim (חולים — „bolnav” (plural)).

Uneori, astfel de fraze se transformă într-un singur cuvânt.

De exemplu:

• kaduregel (כדורגל) - „fotbal” ( kadur (כדור) = „minge”, regel (רגל) = „picior”);
• migdalor (מגדלור) — „far” ( migdal (מגדל) = „turn”, op (אור) = „lumină”).

4. Cuvinte compuse (ca în universitatea rusă , fermă colectivă sau CPSU )

Un apostrof dublu ("") este de obicei plasat între penultima și ultima literă a cuvintelor compuse.

Exemple:

• numele omului de știință Rashi  este Rabbeinu Shlomo Yitzhaki (רש"י= învățătorul nostru Solomon, fiul lui Isaac);
• cuvântul tapuz (תפוז= portocaliu) provine din fuziunea a două cuvinte: „tapuakh” și „zahav” (literal = „măr de aur”);
• numele Vechiului Testament în ebraică este Tanakh (תנ"ך), care înseamnă Tora, Neviim, Ketuvim , adică „Pentateuh, Profeți, Scripturi”.

5. Împrumutarea cuvintelor străine

Exemple: telefon (טלפון) , universitate (אוניברסיטה), autobuz (אוטובוס), januar (ינואר), etc.

Vezi și

• ebraică

Note

1. ↑ 12 ebraică _ _ Etnolog: Limbile lumii . SIL International (27 septembrie 2019). Preluat: 8 octombrie 2022. (nedefinit)
2. ↑ Cartea Roșie a Limbilor UNESCO
3. ^ Serge Frolov, Departamentul de Studii Religioase, Colegiul Dedman , Universitatea Metodistă de Sud. Câți ani are cântarea Deborei?  (engleză)  // Jurnal pentru studiul Vechiului Testament. - 2011. - Nr. 36 . - P. 163-184 .
4. ↑ Knesset: Legile fundamentale ale statului Israel . Site-ul Knesset. Preluat la 28 aprilie 2019. Arhivat din original la 6 noiembrie 2015. (nedefinit)
5. ↑ Rabinul Eliezer Reichman. Ebraica și limba sfântă . Toldot.ru . Toldot Yeshurun ​​. Preluat la 20 decembrie 2021. Arhivat din original la 20 decembrie 2021. (nedefinit)

Literatură

• Berlin I. Limba evreiască // Jewish Encyclopedia of Brockhaus and Efron . - Sankt Petersburg. , 1908-1913.
• Gr. B. Limba evreiască în Rusia // Jewish Encyclopedia of Brockhaus and Efron . - Sankt Petersburg. , 1908-1913.

Link -uri

• Limba ebraică - articol din Electronic Jewish Encyclopedia
• Trezirea ebraică , Eliezer Ben-Yehuda .
• Tutorial de ebraică
• ebraică prin creier
• Ulpan virtual: ebraică antică și modernă, gramatică și vocabular
• Învață ebraică , o serie de lecții video pe site-ul web Toldot Yeshurun .
• ebraică modernă  (engleză)
• Câteva întrebări și răspunsuri despre ebraică , Globul lui Israel
• David Steinberg. Istoria limbii ebraice antice și moderne  (engleză) . Data accesului: 16 ianuarie 2013. Arhivat din original la 19 ianuarie 2013.
• Kutscher EY O istorie a limbii ebraice . Leiden, 1982.
• Klein E. Un dicționar etimologic cuprinzător al limbii ebraice . Ierusalim, 1987.

Dicționare

• Dicționarul Even-Shoshan, 6 volume, în ebraică. Reînnoit și actualizat, 2003.
• Brown F., Driver SR, Briggs CA Un lexicon ebraic și englez al Vechiului Testament . Oxford, 1907.
• Koehler L., Baumgartner W., Stamm JJ Lexiconul ebraic și aramaic al Vechiului Testament. Leiden; Boston; Köln, 2001.
• Un dicționar al Targumim, Talmud Babli și literatura midrashică , de Marcus Jastrow
• Gustaf Dalman , Aramäisch-neuhebräisches Handwörterbuch zu Targum, Talmud und Midrasch . Frankfurt pe Main, 1922.
• Shapiro F. L., ed. Dicţionar ebraic-rus Grande B.M. Moscova, 1963.
• Kleinbart M., Solomonik A. Dicționar ebraic-rus (cu un index alfabetic invers și o cheie a tulpinilor verbului). Ierusalim, 1987.
• Dicționar ebraic (ebraic)-rus (compilat de Michael Dror, cu participarea lui Joseph Guri și Yehezkel Keren, editat de Shlomo Even-Shoshan și Yehezkel Keren). Editura „Am Oved”, 1990.
• Grafov A. E. Dicţionar de ebraică biblică . - M. : Text, 2019. - 702 p. - ISBN 978-5-7516-1537-6 .
• Dicţionar ebraic online , Dicţionar mare ebraic-rus şi rus-ebraic, ed. Dr. B. Podolsky

Site-uri tematice	Deschide directorul Deschide directorul
Dicționare și enciclopedii	Mare catalană mare chinezesc Mare norvegian Rusă mare Brockhaus și Efron evreii Brockhaus și Efron Scurtă ebraică Micul Brockhaus și Efron Ortodox Britannica (online) Catolică (1997—…) TDV Islam Ansiklopedisi Enciclopedia YIVO Ucraina modernă istoric elvețian
În cataloagele bibliografice BNF : 11932008q GND : 4023922-6 J9U : 987007555654405171 LCCN : sh85059867 LNB : 000071768 NDL : 00563057 NKC : ph120658 SUDOC : 027233618