Sinechia irisului

Sinechia ( aderențe ) este o afecțiune a ochiului în care irisul aderă fie la cornee (adică sinechia anterioară) fie la cristalin (adică sinechia posterioară). Sinechiile pot fi cauzate de traumatisme oculare, uveită sau iridociclită și pot fi, de asemenea, complicate de glaucom secundar . Unele sinechii pot fi observate cu ochiul liber, dar de obicei o imagine mult mai precisă poate fi observată folosind un oftalmoscop sau o lampă cu fantă .

Sinechia anterioară provoacă apariția glaucomului cu unghi închis , datorită faptului că irisul închide fluxul de umoare apoasă prin unghiul camerei anterioare a ochiului, ceea ce duce la creșterea presiunii intraoculare. Sinechia posterioară poate duce și la glaucom , dar într-un mod diferit. Sinechia posterioară duce la aderarea irisului la cristalinul ochiului, care blochează scurgerea umorii apoase din camera posterioară în camera anterioară (bombardamentul irisului). Ca urmare, blocul cristalinului crește presiunea intraoculară.

Tratament

Agenții midriatici sau cicloplegici , cum ar fi homatropina, care are acțiune similară cu atropina , atunci când sunt aplicați local sunt utili în ruperea și prevenirea sinechiilor posterioare prin menținerea pupilei dilatate, la distanța corespunzătoare de cristalin. Dilatarea pupilei într-un ochi cu sinechie poate duce la o formă neregulată (nu rotundă) a pupilei. Dacă pupila se dilată uniform și complet în timpul tratamentului inflamației irisului, prognosticul pentru a scăpa de sinechie este pozitiv. Prognosticul tratamentului este bun.

Corticosteroizii sunt prescriși pentru a combate inflamația . Pentru a scădea presiunea intraoculară, se recomandă utilizarea preparatelor de prostaglandine (care cresc fluxul de lichid intraocular), de exemplu, Travoprost 0,004%, Latanoprost 0,005%, Bimatoprost 0,03%, Tafluprost 0,0015%.

Note